“România se află într-o situație cu obiective conflictuale:
avantajul său puternic sunt fondurile disponibile de la UE, dar
pentru a putea fi folosite este nevoie și de finanțare
guvernamentală. Dacă se alocă bani de la buget, sunt încălcate
țintele de deficit stabilite cu FMI și apare un conflict de
«interese». FMI ar putea relaxa țintele pentru ca fondurile
europene să fie folosite. Acesta va fi un exercițiu foarte
interesant în lunile următoare”, a declarat șeful Erste.
Băncile au un interes direct în succesul unui asemenea demers,
având în vedere că mulți antreprenori și autorități publice au
nevoie de credite pentru a putea cofinanța fondurile europene pe
care încearcă să le obțină.
Rămâne de văzut dacă lobby-ul bancar în această direcție va fi la
fel de puternic ca în cazul modificărilor solicitate la Ordonanța
50 privind contractele de credite pentru persoane fizice.
Cert este că multe proiecte cu finanțare europeană sunt anulate sau
eșuează pe parcurs fie pentru că alocările bugetare pentru
cofinanțări se întrerup, fie pentru că proiectele respective nu pot
obține și finanțare bancară.
Manfred Wimmer, CFO al Erste Group și fost președinte executiv
interimar al BCR, subliniază poziția de dependență a statului față
de cele mai puternice bănci de pe piața locală.
“Din 2009 băncile cu interes strategic în România au fost parte a
acordului cu FMI, și-au menținut expunerile și au reprezentat o
sursă substanțială de finanțare a guvernului. Probabil că această
finanțare va continua și chiar va crește într-o anumită măsură”, a
declarat Wimmer.
Întrebat de un analist care ar fi alternativele guvernului pentru
finanțarea deficitului bugetar în eventualitatea în care acordul cu
FMI ar deraia, Wimmer apreciază că statul se va întoarce tot spre
băncile care au interese în România.
Din punctul de vedere al politicilor pe care le-ar putea urma
guvernul în perioada următoare, oficialul Erste se așteaptă la
menținerea direcțiilor actuale.
“Probabil vor continua cu reducerile de cheltuieli și cu măsurile
de austeritate în măsura în care o vor putea face fără să se ajungă
la vreo revoluție.”
Cu ocazia prezentării rezultatelor financiare ale Erste la nouă
luni, reprezentanții grupului austriac au primit foarte multe
întrebări privind atât situația generală din România, cât și
cifrele raportate pentru BCR, cea mai mare bancă locală și cea mai
mare investiție a Erste.
Treichl spune că sunt unele semne că economia și-ar putea reveni
anul viitor, însă nu atât de mult ca în cazul Cehiei, de exemplu.
El vede în continuare presiuni mari pe IMM-uri și pe microfirme,
activitatea fiind foarte redusă și fără perspective de îmbunătățire
până în 2011.
La nivel macroeconomic, el consideră că România are marele avantaj
al datoriei publice externe reduse, avantaj pe care alte țări nu îl
au. La sfârșitul lunii august, datoria publică externă pe termen
mediu și lung se ridica la 13,5 mld. euro, la care se adăugau 5,7
mld. euro bani de la FMI care au mers direct la finanțarea
deficitului bugetar. “Problema României este că nimeni nu o
creditează și din cauza asta au nevoie de FMI.”
În general, Treichl rămâne la opinia că România are multe probleme
“auto-create”.
Treichl nu crede că politicienii români sunt în stare să
adopte o taxă specială pe bănci
“Nu cred că în
România va fi introdusă o taxă pe bănci pentru că ar trebui ca
politicienii să cadă de acord pe o temă și cum ei nu pot cădea de
acord pe nimic în general, nu văd de ce ar face-o în cazul taxării
băncilor”, afirmă Treichl.
El spune că au fost unele discuții în urmă cu câteva luni – deși
acestea nu au fost făcute publice de vreo autoritate a statului,
dar deocamdată “este liniște”.
Solicitat să ofere amănunte de la fața locului, Dominic Bruynseels,
CEO al BCR, a explicat posibila apropiere dintre guvernele român și
ungar pe această temă prin faptul că UDMR, partid care reprezintă
minoritatea maghiară de circa 15% din România, are un cuvânt de
spus în coaliția guvernamentală de la București.
“În prezent este liniște pe frontul taxei bancare.”
Ungaria și-a atras protestele vehemente ale bancherilor după ce a
introdus în iulie o taxă specială de 0,5% pe activele bancare de
peste 180 mil. euro (minus active interbancare).
Treichl spune că marea întrebare este când va apărea o taxă la
nivelul întregii Uniuni Europene. “Cred că va veni la un moment
dat, în 2011 sau 2012, iar atunci Ungaria se va alinia probabil la
acel nivel.”
În România oficialitățile nu s-au pronunțat pe acest subiect cu
excepția ministrului mediului Laszlo Borbely, vicepreședinte al
UDMR, care a declarat că susține aplicarea și în România a unei
taxe bancare.
În Ungaria, guvernul a trecut și peste opoziția FMI, în condițiile
în care acordul cu instituția financiară a și fost suspendat din
mai multe motive. Este greu de crezut că guvernul de la București
și-ar asuma un asemenea proiect, în condițiile în care FMI a ajuns
să condiționeze continuarea acordului de modificarea Ordonanței 50
care i-a supărat pe bancheri.