Băncile controlate de investitorii greci au lichidități suficiente și nu sunt sub presiune să se împrumute agresiv de pe piață, spune Nicolae Cinteză, directorul Direcției Supraveghere din Banca Națională. “Vorbesc în Grecia cel puțin săptămânal, contactul cu ei este permanent. Rambursări anticipate de surse atrase din Grecia până acum nu s-au raportat, decât cele la scadență”, a spus pentru ZF Cinteză.
Băncile grecești se confruntă cu retrageri masive de depozite pe piața de origine, clienții mutându-și banii în străinătate, în condițiile în care tensiunile legate de o posibilă restructurare a datoriei publice a Greciei se acutizează. În plus, bancherii eleni au și perspectiva înfricoșătoare că nu vor mai putea să refinanțeze la Banca Centrală Europeană obligațiunile deținute dacă Grecia va apela la măsuri de restructurare a datoriei, ceea ce le-ar lăsa o gaură masivă de lichidități.Sectorul bancar elen este puternic reprezentat pe plan local, unde concentrează 17% din activele bancare. Alpha Bank și Bancpost (controlată de Eurobank) sunt jucători de top zece, ocupând pozițiile șase și nouă la sfârșitul anului trecut. Operațiuni importante au și Piraeus, a cărei subsidiară este pe locul unsprezece, în timp ce Banca Românească (membră a grupului National Bank of Greece) este pe locul doisprezece. Alte două grupuri elene au operațiuni în România – Emporiki și ATE Bank, însă filialele lor sunt de talie mică.
“Avem lichidități excesive pentru această perioadă și nu există un alt semn de îngrijorare. Liniile de finanțare pe care le avem de la banca-mamă sunt pe termen lung, toate având maturități de peste trei ani”, a comentat Sergiu Oprescu, președintele executiv al Alpha Bank. El spune că pe plan local clienții nu au reacționat la tensiunile de pe plan internațional și nu au apărut retrageri de depozite. “Nu simțim niciun fel de diferență. Politica noastră în această perioadă a fost să scădem dobânzile la depozite. Am avut deja trei-patru serii de ajustare a dobânzilor la depozite”, spune Oprescu.
Nicolae
Cinteză nu a precizat valoarea liniilor de finanțare atrase de
băncile cu acționariat elen din străinătate, dar spune că situația
lor în privința lichidităților și a solidității este
confortabilă.
“Solvabilitatea lor (indicele de adecvare a capitalului în funcție de riscurile asumate – n. red.) este mai mare decât media pe sistem, calitatea activelor este la media pe sistem, lichiditatea este bună”, spune Cinteză.
Luni-seară agenția de rating Fitch a anunțat că a redus cu trei trepte calificativele acordate marilor grupuri financiare elene, până la “BĂ”, categorie care indică un risc ridicat. Decizia a venit după ce ratingul suveran al Greciei a suferit o corecție similară la sfârșitul săptămânii trecute și a dat o nouă lovitură bancherilor.
Băncile grecești au crescut puternic pe plan local în anii de boom, când au pompat fonduri importante în credite, încercând să câștige cotă de piață. Astfel, la sfârșitul anului trecut, grupurile elene raportau credite acordate în România în valoare de peste 13 miliarde de euro, în timp ce depozitele atrase erau de circa șase miliarde de euro.
“Poate să existe un risc de contagiune, iar cei care au depozite în băncile cu capital grecesc să meargă să își retragă banii. Se pune în mișcare spiritul de turmă”, spune Nicolae Dardac, profesor în cadrul catedrei de Monedă a Academiei de Studii Economice din București, fost membru al Consiliului de Supraveghere al BNR.
Banca Națională are posibilitatea să ajute cu lichidități o bancă dacă aceasta are solvabilitate corespunzătoare și poate garanta împrumutul cu active eligibile, în general titluri de stat.
“Cadrul legal permite acest lucru, dar deocamdată nu este nevoie și nu cred că va fi nevoie. Există suficientă lichiditate”, spune Nicolae Cinteză. În vâltoarea crizei financiare internaționale din toamna lui 2008 BNR a dat un credit de urgență de mai multe sute de milioane de euro unei bănci locale importante, care se confrunta cu o penurie de lichidități.
După furtuna care a zdruncinat piețele financiare în toamna lui 2008, grupurile grecești le-au cerut subsidiarelor locale să își echilibreze pe cât posibil bilanțurile, iar acestea au intrat într-o luptă acerbă pentru atragerea de depozite de la clienții locali. Și celelalte bănci au intrat atunci în horă, iar clienții au negociat dobânzi de până la 20%-25% pe an la depozitele în lei, niveluri mai mult decât duble față de dobânda-cheie a BNR, situată atunci la 10,25% pe an. La depozitele în euro dobânzile au urcat până la 8% pe an.
Cursa dobânzilor la depozite a umflat însă și costul creditelor, iar finanțarea prea scumpă a sugrumat consumul, lovind astfel prin ricoșeu afacerile companiilor.
Ulterior, în primăvara lui 2010, băncile cu acționariat elen s-au văzut din nou marginalizate pe piețele financiare, din cauza problemelor cu care se confrunta atunci Grecia. Din nou, răspunsul a fost reorientarea către clienții comerciali cu dobânzi mai mari, deși nu s-a mai ajuns la nivelurile explozive din 2009.
Cinteză spune că deocamdată băncile cu acționariat elen nu sunt gâtuite. “Opinia noastră este că nivelul dobânzii arată nivelul de risc. Dacă sar din piață, îi invităm pe la noi să ne dea explicații. Deocamdată nu am semnale de panică”, spune Cinteză.
Au 90 de miliarde de euro în obligațiuni grecești
După ce a luat un colac de salvare de 110 miliarde de euro de la FMI și Uniunea Europeană în primăvara trecută, Grecia se confruntă din nou cu perspectiva de a intra în incapacitate de plată, în condițiile în care accesul pe piețele de capital internaționale rămâne practic blocat.
Investitorii
consideră că povara datoriei este prea mare, iar singura soluție
este un “hair cut” – o ajustare a valorii obligațiunilor de stat,
ceea ce le-ar provoca pierderi, astfel că refuză să mai ofere noi
finanțări. Problema băncilor elene este expunerea mare pe
obligațiunile emise de statul grec, care reprezintă circa 90 de
miliarde de euro, la un volum al activelor de 498 de miliarde de
euro.
Mai mulți oficiali ai Băncii Centrale Europene au avertizat, inclusiv ieri, că dacă Grecia va apela la o restructurare a datoriei publice, obligațiunile sale nu vor mai fi acceptate drept colateral în operațiunile de refinanțare, ceea ce ar lăsa băncile elene cu o gaură mare de lichidități. Singura soluție pentru Grecia este să taie și mai mult cheltuielile publice, pentru a elibera bani pentru plata datoriei, însă un nou program de austeritate prezentat ieri de guvernul elen nu a reușit să convingă piețele.
Nicolae Cinteză spune că băncile din România nu au o expunere directă pe statul elen.
Testele de stres derulate de autoritățile de supraveghere din Grecia arată că băncile ar rezista și în ipoteza unei restructurări dure a datoriei publice, adică o ajustare a valorii nominale a obligațiunilor cu până la 30%. Pe piețele de capital, obligațiunile grecești pe zece ani se tranzacționează deja la puțin peste jumătate din valoarea nominală.
Francezii de la Crédit Agricole preiau integral
Emporiki
Crédit Agricole, a treia mare bancă din Franța, s-a hotărât să plătească 36 mil. euro pentru a cumpăra 4% din acțiunile grupului elen Emporiki – aflat pe pierdere – și a ajunge astfel la o deținere integrală. Francezii au în derulare un plan amplu de restructurare a băncii grecești, care ar trebui să o readucă pe profit. Odată ce vor cumpăra toate acțiunile, intenționează să delisteze Emporiki de la bursa din Atena. Emporiki este prezentă în România de 15 ani, însă a rămas o instituție de credit locală mică, având o cotă de piață de 0,3% la sfârșitul lui 2010, corespunzătoare unor active de 1 mld. lei. Anul trecut a venit la București Alain Strub, CEO al Emporiki Bank Grecia, care a inaugurat o sucursală modernizată la standardele Crédit Agricole.
Cursul leu/euro a fluctuat ușor pe o piață liniștită
Leul a s-a apreciat ieri cu 0,3 bani în fața monedei europene, iar cursul oficial a coborât la 4,1233 lei/euro, mișcarea fiind în ton cu evoluția celorlalte valute din regiune, care au înregistrat fluctuații ușoare în fața euro. Aprecierea de ieri a leului vine după ce în ședința precedentă moneda națională pierduse aproape doi bani și ajunsese la minimul ultimelor șapte săptămâni comparativ cu moneda europeană. “Valutele țărilor emergente din Europa s-au întărit marginal în ședința de marți, dar acestea sunt percepute ca și active riscante și este posibil ca tranzacționarea lor să fie influențată de sentimentul investitorilor globali”, a comentat un dealer. Apetitul scăzut la risc al investitorilor, pe fondul îngrijorărilor legate de datoriile suverane din zona euro, s-a manifestat prin creșterea cotațiilor aurului pe piețele internaționale până la maximul ultimelor două săptămâni. BNR afișa ieri un preț de 143 lei/gram de aur, cu cinci lei mai mult decât la începutul săptămânii.