Seminte de intelepciune romanesti si straine

Martin Heidegger – Ontologie. Hermenutica facticitatii. Viata se desfasoara in imediatul unei situari istorice in lume, iar acest nivel poarta la Heidegger numele de facticitate. Ca atare, insa, facticitatea nu poate fi abordata decat de pe pozitiile facticitatii insesi, astfel incat orice efort de intelegere a ei sa aiba sensul unei intelegeri de sine. Din aceasta cauza, cercetarea facticitatii nu isi descopera obiectul, ci il are deja, si se misca astfel mereu in perimetrul unei intelegeri de sine istorice care o precede si care nu cere decat sa fie interpretata. Traducere din germana de Christian Ferencz-Flatz.

  Martin Heidegger – Despre miza gandirii. Volumul de fata cuprinde cateva dintre cele mai importante texte ale gandirii heideggeriene tarzii, care se disting printr-o profunda originalitate si densitate a limbajului. Ele atesta, inainte de toate, incercarea statornica facuta de filosoful german, in ultima perioada a vietii sale, de a vorbi “altfel decat in limbajul metafizicii”. Insa o astfel de incercare nu putea fi facuta fara a pune radical in discutie propria filosofie, printr-o autointerpretare lipsita de menajamente. Cititorul va descoperi astfel cum arata “drumul gandirii lui Heidegger” privit dinspre sfarsitul sau si va putea intelege totodata necesitatea interna a acestui parcurs. Se vorbeste, in cartea de fata, despre “sfarsitul filozofiei”, insa e nevoie de indrazneala lecturii pentru a pricepe sensul acestei sintagme. Nu e vorba de faptul ca filosofia inceteaza odata cu Heidegger, ci, dimpotriva, de un nou inceput al ei, pe care gandirea heideggeriana tarzie nu face decat sa-l pregateasca. Traducere din limba germana de Catalin Cioaba, Gabriel Cercel si Gilbert Lepadatu. Rene Guenon – Domnia cantitatii si semnele vremurilor. Cartea examineaza, din perspective traditionale occidentale si orientale, preeminenta principiilor cantitatii in industrializare, cultul originalitatii, increderea oarba in statistica, tendinta de a simplifica la extrem, ura fata de lucrurile ascunse, rationalism etc., precum si caile pe care, exaltate de ideea de progres si evolutie, le iau filosofia si stiinta moderna. “Domnia calitatii si semnele vremurilor” este considerat un magnum opus printre textele in care Guenon se ocupa de critica civilizatiilor. Traducere de Florin Mihaescu si Dan Stanca.   Alexandru Dragomir – Seminte. “Seminte” este cuvantul pe care Alexandru Dragomir l-a pus pe cateva carnete in care, incepand cu anul 1977 si pana in 2002, isi nota ganduri ce-ar fi putut rodi ulterior intr-o meditatie mai ampla. Volumul contine insa si transcrierea a sase carnete fara titlu, precum si a catorva notatii facute pe foi volante, din perioada 1992-2002. Este partea cea mai “spumoasa” a operei lui Deagomir. Aici gasim: etimologii spectaculoase, clasificari originale (Armele raului, Cu cine nu se poate dialoga, Pacatele erotice), intrebari neasteptate, calambururi, aforisme, notatii cu iz ludic sau altele pe marginea evenimentelor de dupa 1990. Un adevarat “bazar filosofic”. Editie ingrijita de Gabriel Liiceanu si Bogdan Minca.   Soren Kierkegaard – Opere 2. Sau-sau. Un fragment de viata editat de Victor Eremita. Partea intai, cuprinzand hartiile lui A. Sau-sau (1843) de Sšren Kierkegaard apare pentru prima oara integral in limba romana, in traducere dupa editia critica daneza. Considerata de autor adevaratul inceput al operei sale, cartea infatiseaza doua moduri de raportare la viata: cel etic si cel estetic, dincolo de care se intrezareste insa si un al treilea mod de existenta: cel religios. Punctele de vedere, atribuite unor autori pseudonimi, A si B, sunt comentate de un editor fictiv, Victor Eremita. Piatra de temelie a gandirii kierkegaardiene si una dintre cele mai faimoase opere ale istoriei filosofiei, Sau-sau poate fi interpretata, intre altele, ca un tratat despre logica hegeliana si cea aristotelica, un comentariu despre rolul sfintelor taine ale bisericii sau un roman modern. Partea intai a cartii, cuprinsa in volumul de fata, e dedicata conceptiilor despre viata si arta ale omului estetic. Diapsalmata, Stadiile erotice nemijlocite, Reflectarea tragicului antic in tragicul modern, Siluete, Cel mai nefericit, Prima iubire, Rotatia culturilor, Jurnalul seducatorului reprezinta perspective diferite asupra temelor majore ale vietii estetice: opozitia dintre nemijlocire si reflectie, dintre nihilism si desfatare, angoasa si entuziasm, ironie si pasiune. Indeosebi celebrul Jurnal al seducatorului se dovedeste, atunci cand e citit in acest context, o contributie filosofica la problema cunoasterii. Traducere din daneza, introducere si note de Ana-Stanca Tabarasi.   Arthur Schopenhauer – Despre Impatrita radacina a principiului ratiunii suficiente. O disertatie filosofica. Schopenhauer cerceteaza critic folosirea universala a principiului ratiunii suficiente, pornind de la demonstratia lui Kant privitoare la neputinta ratiunii umane de a raspunde cu temei intrebarilor metafizice, de vreme ce cunoasterea noastra e limitata la conditiile experientei. Reiese ca principiul s-ar aplica numai la patru clase de obiecte, de unde si sintagma “impatrita radacina”, si anume lucrurilor materiale, conceptelor abstracte, constructiilor matematice si geometrice, motivatiilor subiectului. Traducere din germana de Radu Gabriel Parvu.