Prima parte a anului a fost marcata de prezentarea Strategiei nationale de dezvoltare la Bruxelles si de semnarea acordului cu Fondul Monetar International, dar si de tensiunile de pe piata financiar-bancara (cazurile FNI, BPR, BIR s.a.). In primul semestru al anului au aparut semnale ale relansarii economice, in principal datorita unor factori favorizanti precum evolutia favorabila a exportului si pozitia relaxata in ceea ce priveste serviciul datoriei externe. Pentru a se instaura un ciclu al cresterii economice durabile, pe termen lung, este important este ca relansarea sa continue mai viguros in perioada urmatoare.
In lunile februarie si martie productia industriala a inregistrat cresteri importante (Aâ7,8% si respectiv Aâ11,1%). In acest fel s-a reusit stoparea crizei din lunile precedente (-9,9% in decembrie 1999 si respectiv -7,3% in ianuarie 2000), cand s-a atins de altfel nivelul minim absolut, in ceea ce priveste valoarea productiei lunare in preturi comparabile, al intregii perioade de dupa 1989 (vechiul nivel minim fusese atins in luna ianuarie 1999). In aprilie productia s-a diminuat in volum absolut fata de martie (-5,7%). In conditii comparabile din punctul de vedere al numarului de zile lucratoare, insa, s-a inregistrat o majorare (Aâ4,7%), conform datelor provizorii publicate recent de catre Comisia Nationala pentru Statistica. Pe ansamblul primelor patru luni din acest an, productia industriala a fost totusi mai mare, cu aproximativ 0,8%, decat aceea realizata in perioada corespunzatoare a anului 1999. Pentru urmatoarele doua luni estimam o reluare a cresterii productiei industriale, astfel ca la nivelul trimestrului al doilea din 2000 se va obtine un spor de aproximativ 7% fata de primul trimestru al aceluiasi an si de 7,5-8,5% fata de perioada corespunzatoare a anului trecut. Cumuland rezultatele, este probabil ca la sfarsitul lunii iunie 2000, productia industriala, exprimata in preturi constante, sa devanseze cu aproape 4% pe aceea realizata in primele sase luni ale anului trecut. In opinia noastra, o asemenea evolutie va semnifica intrarea intr-o faza a unei relansari economice de mai lunga durata, incluzand unele modificari structurale de fond (restrangerea activitatii in ramurile fara perspective de desfacere pe piata interna sau externa si dezvoltarea in paralel a acelora care si-au dovedit competitivitatea pe piete).
Exceptand lunile ianuarie si aprilie, in prima parte a anului rata lunara a inflatiei s-a incadrat in normativul guvernamental, care are ca tinta o inflatie anuala de sub 30%. In mai rata inflatiei a fost de 1,8%, iar pentru iunie prognozam un nivel chiar de sub 1,5% (care este probabil a se realiza si in celelalte luni ale verii). In primele cinci luni ale anului, rata inflatiei a fost de 15,8%, ceea ce echivaleaza cu o rata anuala de aproximativ 42% (deci, inca mult peste obiectivul propus de catre autoritati). La nivelul primului semestru al anului inflatia se va situa probabil la un nivel cuprins intre 17-17,5% (comparativ cu o rata a inflatiei de 30,8% in primele sase luni ale lui 1999). Aceasta echivaleaza deja cu o rata anualizata mai redusa, de 37-38%, deci mai apropiata de obiectiv. In aceste conditii, sarcina stabilizarii preturilor pentru a doua jumatate a anului devine una extrem de importanta. Alaturi de politica Bancii Centrale, avand drept parametru-tinta stoparea tendintelor inflationiste, fundamentala pentru un trend descrescator al inflatiei pe termen lung este relansarea ofertei nationale (inclusiv prin promovarea de catre autoritati a unor politici din categoria supply-side care sa stimuleze economiile si investitiile). Asocierea cresterii economice cu inflatia va continua insa sa reprezinte, pentru o perioada, caracteristica evolutiei intr-o perioada de tranzitie si reforme in Romania (abia incepand cu anul 2004, se prevede ca rata anuala a inflatiei sa coboare sub 10%).
Dupa cresterile semnificative din primele doua luni ale anului, rata somajului s-a diminuat, ajungand la un nivel de 11,6% la finele lunii aprilie. Avand in vedere continuarea restructurarii economice, evolutia ratei somajului va continua sa nu fie mereu in corelatie directa cu ritmul productiei in volum absolut. Conform estimarilor noastre, in mai si iunie, rata somajului va inregistra cresteri usoare (0,1-0,2 puncte procentuale lunar). Accelerarea procesului de restructurare a economiei nationale in acest an va fi insotita probabil de majorarea numarului de someri si in consecinta de aparitia unor presiuni suplimentare asupra bugetului (pentru anul 2000, oficialitatile prevad deja o crestere a numarului de someri cu peste 150 mii persoane). Desigur, va trebui demarate o serie de programe de reconversie si reciclare a fortei de munca disponobilizate (inclusiv prin proiecte finantate de catre organismele internationale). Diminuarea semnificativa a somajului, intr-o perspectiva mai indepartata, va fi posibila doar in masura in care se va finaliza restructurarea economiei nationale si se vor crea conditiile unei relansari economice durabile. Aceasta necesita, in primul rand, initierea unor programe investitionale de anvergura, care, cel putin intr-o prima faza, vor viza sectorul public si modernizarea infrastructurii.
Nivelul bazei monetare era la sfarsitul lui 1999, cu aproape 80% mai mare decat cel inregistrat la finele anului precedent, comparativ cu o rata anuala a inflatiei de 54,8%. In primele doua luni ale acestui an, modificarea bazei monetare (media zilnica) a fost nesemnificativa (Aâ1% in ianuarie si respectiv Aâ1,8% in februarie), in martie insa ritmul acesteia a fost de 4,5%. Pentru perioada aprilie-iunie, estimarile noastre releva cresteri lunare mai importante, cuprinse intre 2-4%. Pe termen mai lung, insa, baza monetara, reflectand una dintre posibilitatile directe de acoperire cu mijloace banesti a nevoilor economiei, se va corela probabil atat cu ritmul cresterii economiei reale cat si cu rata inflatiei. Totusi, avand in vedere propagarea perturbatiilor induse de implementarea noilor reguli fiscale, cel putin la nivelul primelor 4-5 luni ale anului, apreciem ca s-a manifestat un anumit decalaj intre dinamica bazei monetare (exprimata in termeni nominali) si aceea a preturilor de consum, ceea ce a afectat tranzactiile de tip cash in lei, dar si dinamica cursului de schimb lei/dolar. Situatia se va reglementa insa, conform prognozelor noastre, pe parcursul lunilor de vara, o data cu reluarea tendintei de stabilizare a preturilor si cu manifestarea tendintei de asa-numita remonetizare a economiei.
La nivelul anului 1999, economiile populatiei s-au majorat intr-o proportie mai mica decat rata inflatiei (44%, comparativ cu o rata a inflatiei de aproape 55%), ceea ce reprezinta o depreciere semnificativa, in termeni reali. Tendinta, inceputa in ultimele doua luni ale anului trecut, prin care dinamica economiilor populatiei (exprimate in termeni nominali) a devansat-o pe aceea a inflatiei, s-a inversat in ianuarie si februarie 2000. Abia in martie ritmul de crestere a economiilor populatiei a devenit superior ratei lunare a inflatiei (3,7% comparativ cu 1,8%). Tendinta s-a prelungit probabil si in lunile urmatoare. Astfel, pentru cel de-al doilea trimestru prognozam o apreciere in termeni reali a economiilor gospodariilor populatiei (de 2-3%). In ceea ce priveste structura pe cele doua componente (economii in lei si respectiv depozite in valuta ale populatiei, transformate la cursul de schimb), in 1999 a continuat tendinta de crestere a componentei valutare, de la 26,0%, la sfarsitul lui 1998, la 34,9%, la finele anului trecut (desigur, un impact major in acest sens l-a avut si deprecierea semnificativa in perioada mentionata a monedei nationale in raport cu valutele occidentale utilizate pentru depozite de catre populatie). Aceasta tendinta va putea fi stopata doar pe masura ce increderea in moneda nationala va spori. La sfarsitul lunii ianuarie ponderea componentei valutare a depasit deja 35%, dar la sfarsitul primului trimestru era de aproximativ 34%. Pentru trimestrul al doilea, estimam ca greutatea specifica a componentei valutare n-a inregistrat modificari semnificative.
La nivelul anului 1999, deprecierea in termeni nominali a cursului de schimb in raport cu dolarul american a fost de aproximativ doua treimi, fata de o rata anuala a inflatiei de aproape 55%. In ianuarie, acest an, cursul de schimb a inregistrat o dinamica mai lenta decat cresterea preturilor de consum (1,2%, comparativ cu 4,3% inflatie), dar in februarie si martie deprecierea monedei nationale in termeni nominali (2,3% si respectiv 3,1%) a fost ceva mai mare decat inflatia (2,2% si respectiv 1,8%). In aprilie insa, situatia s-a inversat, datorita cresterii semnificative a inflatiei. In mai, conform datelor publicate, si in iunie, conform estimarilor noastre, dinamica cursului de schimb a devansat-o iarasi pe aceea a preturilor de consum. La nivelul primelor cinci luni ale anului, deprecierea cumulata a monedei nationale (13,4%) s-a plasat sub rata inflatiei (15,8%). In lunile viitoare, sub impactul preconizatei stabilizari a preturilor interne si a continuarii tendintelor pozitive din domeniul comertului exterior, este posibila si o relativa stabilizare a cursului de schimb. In acest sens este de dorit continuarea interventiilor Bancii Centrale in vederea mentinerii cursului de schimb in cadrul unui coridor de siguranta si a captarii interesului populatiei si agentilor economici pentru realizarea de acumulari si in moneda nationala.
Evolutiile din primul semestru al acestui an a unor indicatori macroeconomici sunt prezentate in tabelele alaturate.