Guvernul din Serbia, condus de socialiști, a întărit controlul asupra băncii centrale ignorând criticile venite din partea Fondului Monetar Internațional (FMI), precum și avertismentele că această măsură ar putea zădărnici eforturile de aderare ale fostei republici iugoslave la Uniunea Europeană (UE), scrie Financial Times.

Parlamentul a adoptat noi amendamente la legea Băncii Naționale a Serbiei, guvernul încercând astfel să oblige banca centrală să aplice măsuri fiscale expansioniste pentru a evita adâncirea economiei în recesiune și pentru a menține rata șomajului sub 25%.

Guvernatorul băncii centrale Dejan Soskic, care în­­ce­pând din 2010 a adoptat o politică monetară re­stric­tivă pentru a face față unor perspective eco­no­mice tot mai sumbre, și-a dat deja demisia săptămâna tre­cută. Comentatorii vehiculează ideea că Soskic va fi înlocuit de parlamentarul Jorgovanka Tabakovic, care este și membru senior al Partidului Progresist din Serbia, aflat în coaliția de guvernare, această schim­bare urmând să afecteze și mai mult încrederea inves­titorilor cu privire la independența băncii centrale.

Prin noile amendamente se creează o instituție de supraveghere numită de parlament care va fi re­pre­zentată în conducerea executivă a băncii centrale și se acordă parlamentului responsabilitatea numirii în­tre­gii echipe de conducere a instituției. Adoptarea acestei măsuri ridică mari semne de întrebare în statele din vestul Europei cu privire la angajamentele pe care noul guvern le-a luat de la înlăturarea lui Slobodan Miloșevici în 2000, respectiv reformarea țării și aderarea la UE.

FMI, creditorul internațional de la care Serbia intenționează să obțină o nouă finanțare, a anunțat înaintea modificării legii că aceasta va marca o “slăbire majoră” a autonomiei băncii centrale.

UE, care a anunțat candidatura Serbiei pentru intrarea în blocul european în luna martie a acestui an în timpul guvernului condus de democrați, a menționat că această măsura va reprezenta un pas înapoi pentru intrarea țării în spațiul comunitar.

După aceste critici, guvernul a renunțat la unul dintre amendamente, prin care i s-ar fi permis băncii centrale să cumpere titluri emise de guvern sau de o altă entitate publică pe piața secundară, finanțându-se astfel indirect sectorul public. Coaliția aflată sub conducerea premierului so­cialist Ivica Dacic a afirmat că independența băncii cen­trale nu va fi compromisă, iar instituția va colabora îndeaproape cu guvernul în încercarea de a stimula o economie care s-a contractat cu 1,3% în primele trei luni ale acestui an și cu 0,6% în cel de-al doilea tri­mestru.

În prezent, Serbia are cea mai ridicată rată de dobândă de politică monetară din centrul și estul Europei, de 10,25%.