Sârbii nu sunt deloc mulțumiți de starea în care se află economia țării și le cer autorităților să creeze noi locuri de muncă, să elimine corupția și să reconstruiască încrederea în instituțiile statului, conform unei analize a Bloomberg. Economia a crescut cu 1,8% anul trecut, după ce în ultimele trei luni s-a contractat cu 1,1% comparativ cu trimestrul trei.
“Totul s-a schimbat în rău”, spune Ljubica Mladic, o pensionară în vârstă de 76 de ani. “Știu că este imposibil să faci fericită pe toată lumea, dar pot măcar încerca să facă fericiți 75% dintre noi?”, se întreabă Mladic.
Situația este sumbră atât pe plan politic, cât și economic. Niciun guvern de după demisia lui Slobodan Milosevici, de la a cărui arestare pentru crime de război au trecut zece ani, nu a reușit să ducă la bun sfârșit un mandat de patru ani. În ceea ce privește economia, actualul executiv nu reușește să vândă companiile de stat și trebuie să plătească cele mai mari dobânzi din Europa pentru a se finanța de pe piețe.
PIB-ul per capita a fost în 2010 de 5.260 de dolari (3.715 de euro), conform datelor FMI, față de 13.527 de dolari (9.553 de euro) în Croația și 38.600 de dolari (27.260 de euro) în Germania. Rata dobânzii de referință este cea mai mare din Europa, 12,25%, iar rata șomajului pentru luna trecută, 19,2%, depășește media din zona euro (9,9%), precum și toate țările din Uniunea Europeană, mai puțin Spania.
Ratingul de credit al Serbiei, ridicat la nivelul BB de către agenția de evaluare financiară Standard & Poor’s la jumătatea lunii martie, este cu două trepte sub cel care încurajează investițiile și este mai jos decât al altor țări din regiune, precum România, Rusia, Azerbaijan și Croația. Drept urmare, vânzarea de obligațiuni de stat de la sfârșitul lunii trecute, a cărei valoare plănuită a fost de 20 mld. dinari sârbești (19,4 mil. euro) a primit oferte de doar 2,7 mld. dinari (3 mil. euro). Dinarul sârbesc s-a apreciat cu 1,9% față de euro de la începutul anului, din cauza așteptărilor potrivit cărora banca centrală urmează să intervină asupra monedei pentru a ține în frâu inflația.
“Oamenilor le este cel mai tare frică de nesiguranță, iar neîncrederea a ajuns la un nivel foarte înalt”, spune Svetlana Logar, analist la Ipsos Strategic Marketing. “Oamenii sunt nefericiți din cauza sentimentului de nedreptate”, mai spune ea. Acest sentiment de nedreptate a determinat aproximativ 3.000 de persoane să-și confirme prezența la protestele din 4 aprilie pe rețeaua de socializare Facebook.
Guvernul are probleme și în ceea ce privește vânzarea proprietăților sale, unul dintre cele mai recente exemple fiind încercarea de privatizare a companiei Telekom Srbija, care a avut un singur ofertant, Telekom Austria.
Guvernul le-a dat austriecilor la sfârșitul săptămânii trecute un termen de 14 zile pentru a îmbunătăți oferta de 950 mil. euro în lichidități și 450 mil. euro în investiții, aferentă pachetului de acțiuni de 51%. “Guvernul sârb pare a fi foarte dezamăgit de ofertă, care este considerată mult sub prețul minim”, comentează Bernd Maurer, economist la Raiffeisen în Viena.
“Investițiile în Serbia nu sunt atractive”, a spus Vladimir Gligorov, economist la Institutul de Studii Economice din Viena. “Părerea generală despre Serbia este că nu își va reface curând stabilitatea macroeconomică și nici creșterea economică convingătoare”, a mai spus el. Pentru a obține interesul investitorilor, primul-ministru Mirko Cvetkovic a anunțat intenția de integrare în Uniunea Europeană, deși sprijinul popular pentru acest lucru a scăzut la un nivel record de 57% în decembrie, de la 72% în urmă cu șapte ani. Însă Uniunea Europeană a avertizat Serbia că înainte de a începe discuțiile pentru aderare, trebuie să rezolve problemele din sistemul judiciar și să elimine crima organizată.