Serbia își va alege duminică pre­șe­dintele și parlamentul, iar principalele forțe politice au pentru prima dată de la în­lăturarea lui Slobodan Milosevic de la con­ducerea statului, în 2000, ca țintă co­mu­nă intrarea în Uniunea Europeană, scrie Financial Times.

“Sunt primele alegeri unde nu se vorbește despre sânge, sudoare și la­cri­mi sau despre recucerirea pă­mân­tului pierdut. Răzbunarea nu mai repre­zin­tă una dintre probleme, și nici Ko­sovo”, a afir­mat Jovan Kovacic, ana­list al in­stitutului de analiză East-West Bridge.

Milica Delevic, candidat al Parti­dului Democrat, de guvernământ, a re­mar­cat că pe 6 mai în Europa vor avea loc alegeri în trei state, Franța, Grecia și Serbia, dar sârbii sunt cei mai încântați de Europa.

Unitatea vizavi de Europa pare sur­prinzătoare, notează publicația bri­ta­nică. La nivel național, unu din patru sârbi este șomer, situație mai gravă decât în Spania, iar în unele zone rata șo­majului ajunge la 50%. Însă sârbii nu protestează, ceea ce reflectă stoicismul unui popor care a trăit vremuri dificile de la destrămarea Iugoslaviei, în urmă cu 20 de ani. Serbia își revine încet din șocul războiului, iar de pe 1 martie este cel mai nou candidat pentru aderarea la UE.

Schimbarea majoră este că, pentru pri­ma dată, principale formațiuni po­li­tice, Partidul Democrat al preșe­dintelui Boris Tadic și Partidul Progresiv, de opo­zițe, cu candidatul pentru preșe­din­ție Tomislav Nikolic, s-au declarat pro-europeni. Însă unele partide mai mici încă mizează pe naționalism.

În ultimul an s-au petrecut mai multe evenimente care au deschis calea Serbiei spre Europa, precum predarea fugitivului Ratko Mladic, acuzat de crime de război, și un acord în februarie cu Kosovo, a cărui independență, declarată în 2008, Belgradul nu a recunoscut-o niciodată. Nu totul este roz însă. Economia a crescut cu 1,6% anul trecut, iar anul acesta s-ar putea contracta cu 0,5% din cauza slăbirii pieței pentru exporturi.

Investițiile directe străine, de 1,8 milioane dolari anul trecut, au adus 8% la Produsul Intern Brut. Dar o treime din investiții au venit de la grupul auto italian Fiat, care recent a deschis o uzină în Serbia. Analiștii anticipează că anul acesta investițiile vor scădea sub un miliard de dolari. După mai mulți ani de reduceri de cheltuieli, Serbia are nevoie de mai multă austeritate pentru a reporni un program de sprijin al FMI, acum suspendat, și pentru a reduce datoria guvernamentală.

Subiecte #alegeri#Boris Tadic#Milica Delevic#serbia