Infiintarea in cadrul Fiscului a unui serviciu special care sa se ocupe de imbunatatirea colectarii impozitelor de la persoanele fizice cu venituri mari, asumata de Guvern prin scrisoarea de intentie catre FMI, poate face parte din curentul aparut deja in tarile dezvoltate privind taxarea mai riguroasa a averilor, dar in Romania nu va avea eficienta pe termen scurt, considera analistii fiscali.
“Imbunatatirea conformarii persoanelor fizice cu venituri mari este o tendinta globala in acest moment. S-au vazut recent cozi la Fisc in Germania, unde contribuabilii au fost indemnati sa-si declare toate veniturile si sa plateasca impozitele fara a fi penalizati pe o perioada determinata. Stim ca oamenii au incercat sa plaseze capital in zone unde nu exista comunicare cu autoritatile fiscale din tara de origine, insa deja intre tarile membre ale OECD se incheie acorduri de asistenta la incasarea veniturilor si inclusiv Romania a inceput sa semneze acorduri cu tari europene. Cred ca pe termen mediu se va vedea un impact la nivelul veniturilor, iar pe termen lung in privinta educarii pentru conformare”, comenteaza Niculae Done, senior tax partner la firma de consultanta KPMG. Daca marii contribuabili pot fi identificati dupa criterii clare ale legislatiei fiscale, incepand cu nivelul cifrei de afaceri (de la 70 mil. lei in prezent), nu acelasi lucru se poate spune despre persoanele fizice cu venituri mari. La ANAF exista de mai multi ani o Directie Mari Contribuabili dedicata relatiei cu companiile mari din economie.
“Daca aceste persoane fizice vor fi identificate dupa veniturile
declarate, atunci nu facem decat sa ii iritam pe acei cativa romani
care isi platesc impozitele in Romania. Daca o sa fie urmariti dupa
averea afisata in Romania (vile, conturi bancare, masini scumpe,
achizitii de bijuterii etc.), in mod sigur banii din offshore-uri
ii vor face fericiti pe multi (desi nu au scapat definitiv de
riscul impunerii in Romania)”, spune Emilian Duca, partener la BDO
Tax. Cat priveste eventualitatea introducerii unui prag de definire
a “veniturilor mari”, el crede ca nu ar fi relevant un asemenea
indicator, ba chiar contraindicat daca se are in vedere combaterea
evaziunii fiscale la nivelul acestei categorii de contribuabili.
“Ideea crearii unui serviciu de monitorizare ar putea fi eficienta
daca acest organism este inclus in structurile autorizate, deja
infiintate, pentru investigarea fraudei fiscale din Garda
Financiara sau Politia Economica, altminteri ar putea avea soarta
nefericita a ANI. In orice caz, infiintarea unui nou organism de
control ar fi un exemplu de contra-reforma birocratica. Utilitatea
unui astfel de serviciu este discutabila pentru ca viata ne-a
demonstrat ca problema Romaniei nu o reprezinta lipsa
reglementarilor fiscale (pentru combaterea evaziunii), ci faptul ca
acestea nu se aplica”, mai spune Duca. O cincime din valoarea
economiilor pastrate de populatie in banci este concentrata in
depozite de peste 100.000 de euro, desi numarul acestora nu
depaseste 0,1% din total. De asemenea, exista speculatii privind
detinerea unor sume mari in banci elvetiene de catre persoane
fizice romane.