Departamentul american de Justitie a deschis o ancheta asupra Royal Dutch/Shell, dupa decizia surprinzatoare din luna ianuarie prin care grupul anglo-olandez si-a revizuit in scadere cu 20% rezervele de petrol si gaze, anunta International Herald Tribune. In centrul atentiei vor fi directorii companiei, acuzati ca nu au dezvaluit la timp diferenta majora dintre rezervele de petrol estimate si cele existente.
Grupul petrolier si membri din conducerea acestuia se afla deja sub investigatia institutiilor europene si americane de supraveghere a pietelor de capital.
Departamentul de Justitie are insa dreptul de a aduce acuzatii penale si civile. Compania este examinata de asemenea de autoritati britanice si olandeze.
Royal Dutch/Shell este cea de-a treia companie petroliera de la nivel mondial.
Grupul a explicat, cu cateva saptamani in urma, ca si-a diminuat rezervele cu aproximativ 3,9 miliarde de barili de petrol, respectiv o cincime din totalul resurselor declarate la data de 31 decembrie 2002.
Revizuirea i-a nemultumit pe actionari, a determinat scaderea cu peste 15 miliarde de dolari a capitalizarii grupului si a diminuat rezervele de petrol si gaze de care dispune Shell la echivalentul a mai putin de 11 ani de productie, de la peste 13 ani anterior.
Documentele companiei din urma cu doi ani arata insa ca o parte din fostii si actualii directori executivi erau constienti de “umflarea” artificiala a rezervelor. In urma scandalului declansat, presedintele Phillip Watts si seful departamentelor de exploarare si productie Walter van de Vijver au fost fortati sa demisioneze.
O serie de documente din 2002, raportand un deficit de 2 pana la 3 miliarde de barili, au fost prezentate unui comitet format din directori executivi prezidat la aceea vreme de Watts. In memoriile trimise acestui comitet exista de asemenea o mentiune referitoare la imposibilitatea exploatarii unei anumite cantitati de petrol in scurtul timp ramas pana la expirarea unor licente.
Majoritatea erorilor in estimarea rezervelor s-au inregistrat intre 1997 si 2000, cand Watts era respensabil pentru productie si exploatare.
Watts se apara
Fostul presedinte al grupului petrolier a angajat recent o firma de avocatura pentru a-l consilia in relatia cu anchetorii europeni si americani, informeaza Financial Times. “Philip Watts va colabora fara retineri cu compania precum si in cadrul altor investigatii,” a afirmat Joseph Goldstein, unul din avocatii din cadrul firmei care il reprezinta, Crowell&Moring. La randul ei Shell a solicitat serviciile a doua case de avocatura, Davis, Folk, Wardwell si Debevoise Plymouth.
Conform aceleiasi publicatii, atat Watts cat si Walter van der Vijen nu au primit anul trecut nici un bonus. “In companie se practica o politica transparenta in ceea ce priveste renumeratiile, si se pare ca cei doi nu au primit nici o un bonus sub forma de bani. Pachetele salariale au fost chiar mai mici decat cele din 2002,” a declarat o persoana din cadrul companiei. In 2002, Watts a fost recompensat cu 1,8 milioane de lire sterline, din care 1 milion sub forma de bonusuri.
Aceste compensatii salariale sunt oferite in functie de modul in care compania isi atinge obiectivele referitoare la clienti, dezvoltare sustenabila, precum si alte obiective financiare si operationale. In 2002, directorii operationali ai grupului au primit bonusuri reprezentand 115% din salariile lor de baza.
gabriel.taranu@zf.ro