Fermele care au terenuri amplasate in extravilanul agricol aflat in administrare urbana directa vor putea sa acceseze fonduri Sapard de la Uniunea Europeana, prin modificarea legislatiei de catre Ministerul Agriculturii.
Conform vechii legislatii, societatile care detin teren sau erau amplasate in extravilanul agricol aflat in administrare urbana directa nu puteau sa acceseze fonduri Sapard in cadrul masurii 3.1. “Investitii in exploatatii agricole” pentru simplul motiv ca extravilanul nu era in administrarea unei comunitati rurale.
Suprafata agricola afectata de aceasta masura se ridica la 1,3 milioane de hectare de pamant (din 9,4 milioane de hectare suprafata arabila a tarii )pe care se afla vita de vie, livezi sau pajisti naturale.
Recent, Ministerul Agriculturii a emis un Ordin comun impreuna cu Ministerul Integrarii Europene si Ministerul Administratiei si Internelor conform caruia se are in vedere “definirea si caracterizarea spatiului rural”, conform cu Recomandarea 1296, adoptata de Adunarea Parlamentara a CE, in urma numeroaselor sesizari ale Patronatului National al Viei si Vinului (PNVV) si ale Organizatiei Nationale Interprofesionale Viniviticola (ONIV).
“In cazurile in care plantatiile de vita de vie ale unui producator din industria vinului erau situate in extravilan, dar in raza administrativ teritoriala a oraselor, acestia nu puteau beneficia de finantarile provenite din masura 3.1. a programului Sapard. De acum vor putea”, spune Ovidiu Gheorghe, director general al Patronatului National al Viei si Vinului.
Totalul suprafetelor de vita de vie situate in extravilanul rural dar aflate direct in administratie urbana sau in localitati rurale subordonate administratiei locale se ridica la peste 30.000 de hectare, adica o suprafata de aproape 13% din suprafata totala cultivata cu vita de vie a Romaniei, de circa 240.000 de hectare.
Miza este cu atat mai mare cu cat Romania va fi obligata dupa 2007 sa replanteze circa 30.000 de hectare cu soiuri de vita de vie hibride direct producatoare iar cea mai la indemana sursa de finantare pentru aceasta activitate sunt tocmai fondurile Sapard si in special masura 3.1. unde de curand a fost inclusa posibilitatea acordarii de finantari pentru replantari de vita de vie.
Printre cele mai afectate podgorii se numara cea de la Murfatlar, dar si cele din jurul Focsaniului si din Iasi. Serghei Cozma, directorul Alcovin Macin un producator de vin, care detine 103 hectare de vita de vie in pdgoria Niculitel din judetul Tulcea, spune ca nu a putut sa beneficeze de fonduri Sapard din cauza aceste prevederi discriminatorii. “Ne-am facut documentatia pentru a beneficia de fonduri Sapard pe masura 3.1. dar nu putem din cauza faptului ca avem vita de vie in zona de oras”, spune Cozma.
“Indreptarea unei erori care crea discriminare in randul agricultorilor, subliniaza faptul ca Guvernul reuseste sa devina flexibil in dialogul cu Patronatele pe fondul adoptarii aquis-ului comunitar raportat la realitatile nationale. Viitorul vinului romanesc depinde fara echivoc de rapiditatea cu care statul va intelege sa promoveze acte normative proprii dezvoltarii acestui sector si mai ales sa sprijine aplicarea lor”, spune Petre Mocanu, director executiv al ONIV. stelian.negrea@zf.ro