Și giganții construiesc cu bani europeni

Deși au anunțat că au teren și autorizații pentru a treia fabrică în România încă de anul trecut, germanii de la Henkel au mai amânat momentul demarării efective a lucrărilor pentru anul 2011. Investiția totală în acest obiectiv se ridică la 10 milioane de euro, din care 30% sunt bani europeni, iar restul provin din fonduri proprii ale companiei.

Această a treia fabrică va majora cu aproape 40% capacitatea de producție de materiale de construcții a Henkel în România, până la 700.000 de tone pe an, în condițiile în care cele două fabrici de adezivi și alte materiale de construcții ale grupului, din Pantelimon și Câmpia Turzii, pot livra până la 500.000 de tone pe an.

Cum explică însă Henkel decizia de a construi o fabrică de o asemenea amploare într-o perioadă în care industria materialelor de construcții încă nu reușește să iasă din criză?

“Noi am ajuns la un moment dat la un grad de utilizare aproape maxim, în special în perioada iulie-august-septembrie, astfel că a apărut firesc ideea de a extinde capacitatea de producție”, spune Andrei Dumitrescu, directorul de marketing și vânzări al diviziei de adezivi a Henkel.

“Poziția de pe piață ne permite să luăm astfel de hotărâri, deși nimeni nu neagă că există o doză de risc, ca în orice decizie de business. Considerăm că există un potențial enorm pentru construcții în România”, explică Dumitrescu.

Fără birocrație. Chiar dacă perioada de aprobare a dosarului de accesare de fonduri europene este cu câteva luni mai lungă decât în cazul creditelor acordate de bănci, procesul nu a fost exagerat de birocratic, susține reprezentantul Henkel Adezivi.

“Durata procesului de aprobare a dosarului a fost de circa un an. Am lucrat cu un consultant, dar și cu o echipă de proiect formată din zece persoane de la Henkel”, spune Dumitrescu. El adaugă că din punctul de vedere al colaborării cu cei de la autoritatea de management care gestionează fondurile europene, a fost plăcut surprins de faptul că nu au existat probleme sau întârzieri.

“Cred că cei care se confruntă cu probleme în procesul de obținere a fondurilor europene au o lipsă de informare și poate și capacitatea mai redusă de a urma anumite proceduri.”

Când vin banii? Prima tranșă de bani europeni urmează să fie primită de Henkel în momentul în care se va semna contractul cu antreprenorul general care va construi fabrica, acesta fiind ales prin licitație publică, în con­dițiile în care accesarea de fonduri europene obligă la folosirea acestei proceduri. Este vorba de o prefinan­țare de 1 milion de euro, urmând ca restul de bani să fie primiți în funcție de cererile ulterioare de rambursare formulate de companie.

“Trebuie să faci dovada cheltuielilor și să respecți pașii indicați inițial din proiect. Spre exemplu, ne-am angajat să creăm 72 de locuri de muncă și să le menținem”, adaugă Dumitrescu.

Dacă în cazul Henkel rămâne de văzut cum va decurge procesul efectiv de primire a banilor și de implementare a proiectului, Ovidiu Șandor, preșe­dintele companiei Moda-Tim, care a dezvoltat cel mai mare parc de birouri din Timișoara, spune că în cazul său, implementarea, decontarea costurilor cu proiectul și organizarea licitațiilor publice reprezintă procedurile cele mai complicate în atragerea de bani comunitari. Șandor a accesat de curând fonduri europene nerambursabile în valoare de cinci milioane de euro pentru construcția unei clădiri de birouri în City Business Center din Timișoara, investiția totală ridicându-se la 11 milioane de euro.

El spune că aprobarea și semnarea contractului s-au întins pe o perioadă de un an, nu mult mai lungă decât în cazul finanțărilor bancare, cu atât mai mult în actuala perioadă.

Merg și pe exporturi. Revenind însă la Henkel și la fabrica din județul Neamț, Dumitrescu mai spune că majorarea capacității de producție va permite Henkel să exporte și în alte țări din regiune, precum Ungaria, Serbia sau Bulgaria.

“În prezent exportăm în Republica Moldova, dar foarte puțin, circa 2-3% din afaceri. Extinderea exporturilor și în alte state (în afară de cele precizate mai sus – n.red.) este limitată de costurile cu transportul”, susține reprezentantul Henkel.

Afacerile Henkel România s-au diminuat anul trecut cu aproximativ 2%, până la 560 de milioane de lei (133 de milioane de euro), însă compania nu oferă informații cu privire la ponderea diviziei de adezivi în totalul businessului local.

La nivel mondial însă, afacerile cu adezivi au generat anul trecut circa jumătate din veniturile totale ale grupului german, cu afaceri globale de 15 miliarde de euro și 48.000 de angajați.

Dacă pe zona de construcții Henkel este cunoscut pentru produse precum Ceresit, Thomsit sau Loctite, divizia de produse pentru îngrijirea locuinței “se laudă” cu Persil, Pur și Clin.

“Pentru 2011 ne propunem o ușoară creștere la adezivi, de 5%, față de anul trecut, pornind de la ipoteza stagnării pieței. Din păcate însă, în primele patru luni piața materialelor de construcții a înregistrat o scădere”, susține Dumitrescu.

Piața adezivilor, spre exemplu, a cunoscut un regres de circa 10% în intervalul ianuarie-aprilie, dar reprezentantul Henkel se așteaptă totuși ca scăderea să fie mai mică pentru întreg anul. Piața adezivilor s-a ridicat anul trecut, din punct de vedere valoric, la aproximativ 140 de milioane de euro, potrivit esti­mărilor Henkel.

În primele cinci luni ale anului, divizia de adezivi a Henkel a înregistrat o ușoară creștere în ceea ce privește volumele vândute, însă valoric vânzările se situează aproximativ la nivelul aceluiași interval din anul precedent.

Investesc masiv în publicitate. În altă ordine de idei, unul dintre obiectivele importante ale Henkel îl reprezintă investițiile masive în publicitate. Dumitrescu preferă să nu dezvăluie cifrele privind aceste bugete, însă potrivit raportului Media Fact Book, realizat de Initiative Media România, parte a grupului de comunicare Lowe, Henkel este unul dintre cei mai mari jucători în privința cheltuielilor cu publicitatea pe toate mediile de distribuție.

“Decizia de a intra pe TV cu publicitate a fost una grea, pentru că acest mediu este în general destinat produselor fast-moving (vândute rapid, la un cost relativ mic – n.red.). Adezivii, până la urmă, nu se adresează consumatorului final, targetul nostru fiind meseriașii, constructorii, arhitecții etc. Intrarea pe TV a fost însă o hotărâre bună. În prezent, brand awareness-ul adezivilor noștri se ridică la 75%”, susține Dumitrescu. În afară de TV, Henkel și-a promovat materialele de construcții și la radio, pe panouri outdoor sau la meciurile de fotbal, unde Henkel are o colaborare cu echipa Steaua București, spune reprezentantul companiei.

Henkel comercializează în prezent, prin intermediul diviziei de materiale de construcții, produse precum adezivii de gresie și faianță, chituri de rosturi, gleturi, produse pentru pardoseli (șape, adezivi pentru mochetă etc.), sisteme termoizolante și hidroizolante, spume poliuretanice și adezivi Moment, cu diferite întrebuințări.

Grupul Henkel a intrat pe piața românească în anul 1994 și are în prezent 490 de angajați, vânzările și numărul de angajați locali reprezentând doar 1% din total în cadrul companiei listate pe bursele din Germania și Statele Unite, cu o capitalizare de 18 miliarde de euro.

Cu atât mai mică pare finanțarea de 3 milioane de euro obținută pentru fabrica din Neamț, dar o asemenea companie reușește să valorifice orice opor­tunitate de acest gen.