Daca nu ati ajuns pana acum in Capitala Culturala Europeana, Sibiu, nu va faceti prea multe reprosuri. Programul cultural isi va lua avant cu adevarat abia pe la sfarsitul primaverii, atingand apogeul in vara sau chiar in toamna. Evenimentele cele mai importante au fost programate astfel incat sa coincida cu perioadele care aduc cel mai mare numar de turisti. Pana atunci, vor fi gata si marile hoteluri aflate inca in santier, astfel incat si gasirea unui loc de cazare va fi mai usoara.
Lansat oficial pe 1 ianuarie, programul “Sibiu, Capitala Culturala Europeana 2007” va beneficia de o relansare la inceputul sezonului turistic, moment care va marca, dupa cum anunta organizatorii sibieni, “inaugurarea sezonului de vara”. “Acea manifestare va avea loc la inceputul lunii mai, inainte de Festivalul International de Teatru si fara legatura cu acesta, si va fi de mare amploare, comparabila cu deschiderea oficiala”, a anuntat primarul Klaus Johannis, presedinte al Asociatiei Sibiu CCE 2007.
Inaugurarea cu mult fast este necesara pentru a se atrage din nou atentia asupra orasului, mai ales fiindca, pe timp de iarna, ca in fiecare Capitala Culturala Europeana, densitatea evenimentelor nu este foarte mare.
Sibiul este primul oras din Romania desemnat Capitala Culturala Europeana. De ce tocmai Sibiul?
Primarul Klaus Johannis a oferit un raspuns simplu: “Pentru ca Sibiul a avut curajul sa solicite acest titlu. Nici un alt oras din Romania nu a indraznit sa ceara”. Proxima ocazie pentru ca un alt oras din Romania sa detina acest titlu va fi abia in 2020, fiindca pana atunci deja au fost desemnate Capitalele Culturale Europene sau doar tarile de unde acestea vor fi alese. In spatele nominalizarii Sibiului se ascunde insa mai mult decat curajul de a cere.
De ce totusi, Sibiul?
Programul “Capitala Culturala Europeana” a fost initiat in 1985 de Consiliul de Ministri ai Culturii din cadrul Comunitatii Europene, la propunerea ministrului grec Melina Mercouri. Orase din tari membre ale Uniunii Europene sunt nominalizate prin rotatie, adica fiecare tara poate propune o capitala in anul stabilit pentru ea.
Sibiul a castigat statutul de Capitala Culturala Europeana in 2004, cand Romania inca nu era membra a uniunii. Explicatia se afla in parteneriatul strategic cu Luxemburgul, care a lansat o invitatie ce a dat roade.
Sibiul a candidat avand avantajul sprijinului Marelui Ducat de Luxemburg, care deja depusese candidatura pentru orasul Luxemburg si care s-a aratat dornic sa imparta acest titlu. Conform statutului programului Capitala Culturala Europeana, un oras din stat care nu este membru al UE poate fi Capitala Culturala Europeana numai la invitatia unui oras dintr-un stat membru.
Legatura istorica
Parteneriatul dintre Sibiu si Luxemburg se bazeaza pe o istorie comuna a batranului Sibiu-Hermannstadt cu Luxemburgul: colonistii care au intemeiat asezarea Villa Hermanni (mai tarziu Hermannstadt) proveneau din zona unde se afla acum Marele Ducat Luxemburg. In zilele noastre, luxemburghezii si sasii din Sibiu pot vorbi intr-o limba care, desi a evoluat diferit in timp, inca pastreaza multe elemente comune.
Legatura culturala dintre Sibiu si Luxemburg a fost reluata in 1998, cu ocazia unui simpozion pe teme de patrimoniu, finalizat prin restaurarea unei cladiri din Piata Mica, numita pe atunci Casa Rosie. Cladirea a fost restaurata de luxemburghezi, transformata in centru turistic si spatiu de cazare. Acum poarta numele Casa Luxemburg si gazduieste si Asociatia Sibiu Capitala Culturala 2007.
Dupa ce in februarie 2004 a fost depusa candidatura, proiectul “Sibiu Capitala Culturala Europeana 2007” a fost prezentat in fata Juriului si a Comisiei Europene, in aprilie acelasi an. Dupa etape de examinari la nivelul forurilor europene, in luna mai, Sibiul a fost desemnat Capitala Culturala Europeana alaturi de Luxemburg. Insa ce era greu abia urma.
In vara lui 2004, la Primaria Municipiului Sibiu a avut loc sedinta de constituire a Asociatiei “Sibiu Capitala Culturala Europeana 2007”, coordonator al tuturor evenimentelor. A urmat strangerea si jurizarea sutelor de proiecte culturale si elaborarea programului.
In cei doi ani si jumatate scursi de atunci pana la inaugurarea programului, au urmat pregatiri intense, pe de o parte la nivel de infrastructura a orasului, pe de alta pentru realizarea programului cultural. Ambele aspecte au implicat desfasurari de forte nemaiintalnite intr-un oras din Romania.
Investitii masive in centrul istoric
S-au facut investitii masive in infrastructura orasului. De-a lungul anilor 2005 si 2006, intreaga zona centrala si-a schimbat aspectul. Sibiul a cheltuit peste 100 de milioane de euro, conform primarului Klaus Johannis, in restaurari ale pietelor centrale – Piata Mare, Piata Mica, Piata Huet -, unde s-a schimbat pavajul si iluminatul, traficul auto a fost restrictionat, s-au renovat zeci de fatade si ganguri ale cladirilor istorice si s-au facut modernizari de strazi.
Practic, centrul orasului a suferit o operatie estetica majora. Pentru sibieni, nu a fost tocmai usor sa locuiasca intr-un santier ce parea ca nu se mai termina, insa treaba trebuia facuta, iar autoritatile au mizat bine pe rezultat – localnicii sunt acum mandri de orasul lor, fie ca sunt sau nu consumatori de cultura: infrastructura le ramane.
Iar daca anul trecut a fost un an al santierelor in centrul istoric, iar unele voci au criticat administratia locala pentru neglijarea cartierelor, anul acesta aduce investitii fara precedent si in zonele de blocuri sau marginase.
Cu un buget marit tocmai datorita construirii marilor hoteluri ce se vor deschide din primavara si vara, Sibiul isi poate reface acum strazile, parcurile, locurile de joaca din cartiere, prin cel mai mare program investitional “din istoria postbelica a orasului”, dupa cum anunta primaria. 94 de milioane de lei noi vor intra in aceste lucrari de reabilitare si modernizare. Sibienii tot nu scapa, asadar, de santiere, care se muta in cartiere, dar probabil ca, astfel, anul electoral 2008 ii va prinde pe toti multumiti.
Programul cultural
Pentru programul cultural al lui 2007, cuprinzand peste 250 de proiecte, ce se vor materializa in circa o mie de evenimente din domeniile teatru, pictura, literatura, muzica, film, dans, chiar si gastronomie, se aloca aproximativ 12 milioane de euro. Jumatate din suma vine de la Ministerul Culturii si Cultelor, iar restul de la Consiliul Local si Consiliul Judetean Sibiu, precum si de la diferiti operatori culturali.
Capitala Culturala Europeana 2007 a fost declarata deschisa pe 1 ianuarie, cu mare fast. Discursurile oficiale s-au tinut la Sala Thalia, in cadrul unui concert al Filarmonicii Natiunilor, dar si in Piata Mare, unde zeci de mii de sibieni s-au ingramadit ca sa il vada pe presedintele Traian Basescu si sa asiste la cel mai spectaculos teatru de lumini desfasurat vreodata in Romania. “Paine si circ”, au spus unii. “Ar fi trebuit sa invatam de la partenerii din Luxemburg modestia”, au zis altii. Poporul insa s-a bucurat. Cei mai multi dintre sibieni doar cu atat vor ramane – cu spectacolele de strada, care au si ele farmecul lor. Cu atat mai mult cu cat in salile mici ale Sibiului nu oricine va avea acces la marile evenimente. S-a vazut, pentru prima oara, cu ocazia spectacolului sustinut de Ansamblul Instrumental Scaligero, al Scalei din Milano. Asteptat drept cel mai mare eveniment muzical al primului sezon, concertul de la final de februarie a fost o sursa de scandal. Mai intai, fiindca nu veneau opera si corul Scalei, asa cum se crezuse initial, apoi din cauza biletelor foarte putine scoase la vanzare pentru public. Sala filarmonicii are 400 de locuri, iar pentru una din cele doua reprezentatii s-au vandut initial doar 150 de locuri, numarul suplimentandu-se apoi cu inca 195.
Lipsa unor mari sali de spectacole a fost o problema pentru Sibiu inca de la depunerea candidaturii, problema ramasa inca nerezolvata. Administratia sibiana va inchiria insa un cort urias, cu o capacitate de cateva mii de locuri, pentru marile evenimente, dupa ce construirea unui astfel de pavilion a esuat, din lipsa de oferte.
Teatrul, o locomotiva
Teatrul National “Radu Stanca” din Sibiu este un fel de locomotiva a programului cultural. Nu numai datorita celebrului Festival International de Teatru care se desfasoara aici in fiecare primavara, cat si tuturor spectacolelor care se vor juca de-a lungul anului, regizate de personalitati precum Silviu Purcarete, Mihai Maniutiu, Andrei Serban.
Teatrul sibian, unul dintre cele mai active din tara, a calcat apasat pe acceleratie chiar de la inceputul anului. Premiere precum Pescarusul lui Cehov, in regia lui Andrei Serban, si Balul, de Radu Alexandru Nica – o istorie muta a Romaniei, din 1920 in 2000 – se joaca cu casa inchisa.
Din pacate, anuntat pentru ianuarie, spectacolul Faust – beneficiar al celei mai mari finantari din partea Ministerului Culturii si Cultelor – a fost amanat din cauza lucrarilor complexe la infrastructura. Faust, regizat de Silviu Purcarete, va fi montat intr-o fosta hala industriala a uzinei SIMEROM si ii va implica pe toti actorii teatrului, dar si studenti, dansatori, muzicieni, acrobati.
Un proiect unic in Romania se va lansa in aprilie – Trilogia evreiasca, regizata de Mihai Maniutiu, avandu-l in centru pe actorul Marian Ralea. Mult-asteptata trilogie debuteaza pe 17 aprilie, cu Ecleziastul, urmat pe 27 aprilie de Shoah. Versiunea Primo Levi, un scenariu dupa interviuri cu Primo Levi. Daca in prima parte unic actor este Ralea, in cea de-a doua i se alatura 25 de actori sibieni. A treia parte, Experimentul Iov, se va juca pe 9 mai, iar textul pleaca de la Vechiul Testament si de la opera lui Jung.
Festivalul International de Teatru de la Sibiu, ajuns la editia a XIV-a, este programat pentru perioada 24 mai-3 iunie, dar inca mai pot aparea modificari. Sunt asteptate 350 de evenimente in 11 zile, in 43 de locatii. Tot in mai, pe data de 23, Sibiul va gazdui Gala Premiilor UNITER.
TIFF si nopti de poezie
2007 va fi un an spectaculos si pentru iubitorii filmului. Sibienii sunt deja obisnuiti cu festivalurile de traditie, cum ar fi Astra Film Fest, care va avea anul acesta o editie speciala, iar zilnic se deruleaza la Studioul din Piata Mica un program de cinemateca, cu filmele din arhiva festivalului. De asemenea, Festivalul International de Film Transilvania TIFF, de la Cluj, isi va desfasura o sectiune la Sibiu, in perioada 1-10 iunie.
Vara va aduce doua festivaluri europene. Pe de o parte, Festivalul de Film European – Cinema Paradiso, cu proiectii in aer liber, in prima jumatate a lunii iulie. Pe de alta parte, promitatorul Festival European de Animatie – aniMOTION, al Fundatiei AltArt pentru Arta Alternativa, care va aduce in iunie la Sibiu cele mai recente productii de animatie din Europa.
In privinta proiectelor dedicate literaturii, deocamdata acestea sunt 13 la numar. Putine, insa unele au ambitii mari – vor sa aduca la Sibiu scriitori celebri, chiar si laureati ai Premiului Nobel pentru literatura.
Unul dintre cele mai interesante proiecte este “Maratonul european de poezie”, organizat de Asociatia Scriitorilor Profesionisti din Romania. Timp de trei zile si trei nopti, poeti romani, dar si invitati din tarile membre ale UE vor recita poezii pe scene amplasate in centrul orasului si in cafenele. Inca nu este precizata data la care se va desfasura maratonul.
Doi laureati ai Premiului Nobel pentru Literatura ar putea fi prezenti la Sibiu, prin proiectul “Experienta Eului in literatura europeana din Est si din Vest”, care va cuprinde trei serii de conferinte si unde sunt invitati sa participe scriitori importanti din Europa. Printre acestia, germanul Gunter Grass, laureat al Premiului Nobel pentru Literatura in 1999, si maghiarul Imre Kertesz, caruia i-a fost decernat Premiul Nobel pentru Literatura in 2002.
Lista cuprinde multe alte nume sonore. Intre scriitorii romani se numara Mircea Cartarescu, Ana Blandiana, Norman Manea, Gabriela Adamesteanu, Gabriel Liiceanu, Andrei Plesu. Proiectul se va derula pe parcursul a trei luni, din octombrie in decembrie.
Muzica si traditii
Printre evenimentele muzicale se numara editii speciale ale festivalurilor sibiene de traditie, cum ar fi Festivalul Concurs International de Interpretare Pianistica si Compozitie Carl Filtsch, Festivalul de Muzica Sacra, Festivalul de Jazz din mai, Festivalul International al Artei Lirice din iulie-august. Sibiul va gazdui in toamna si o parte a manifestarilor din cadrul Festivalului si Concursului International “George Enescu”.
Pentru mai tinerii iubitori de muzica, in iulie va avea loc Festivalul Artmania, derulat in colaborare cu Ambasada Finlandei de la Bucuresti. Anul trecut, prima editie a adus la Sibiu trupele Amorphis si HIM.
Un eveniment aparte va fi SIBERFEST 2007 – Cyberfestivalul International al Muzicii Electronice si de Computer, format din cinci serii de concerte-spectacol multimedia, de muzica electronica si de computer, cate unul pe luna, incepand din martie.
Domeniul “Patrimoniu” include zeci de proiecte atractive pentru turistii straini. Festivalul National al Traditiilor Populare, organizat an de an de Complexul National Muzeal ASTRA, va avea loc in iulie-august, cand, in Muzeul Tehnicii Populare Traditionale din Dumbrava Sibiului, sute de tarani imbracati in costume traditionale vor canta, dansa si practica mestesuguri. In august, urmeaza Targul Creatorilor Populari, cu vanzare de produse mestesugaresti traditionale. “Din 2007, targul capata dimensiuni internationale prin invitarea unor mestesugari din tarile europene care pastreaza inca in forme autentice activitati legate de mestesugurile traditionale de odinioara”, spun reprezentantii Muzeului Astra. Iar in septembrie, Piata Mare a Sibiului va fi animata de cel mai longeviv targ al burgului, Targul Olarilor.
Adunarea Ecumenica l-ar putea aduce pe Papa
“A Treia Adunare Ecumenica Europeana”, organizata de Conferinta Bisericilor Europene si Consiliul Conferintelor Episcopale Europene, se anunta drept un mare eveniment ecumenic de anvergura europeana, la care vor participa aproape toate confesiunile crestine. Va avea loc in perioada 4 – 9 septembrie si se vehiculeaza chiar posibila prezenta a Papei, prezenta neconfirmata inca. Se estimeaza participarea a circa 3.000 de fete bisericesti de cel mai inalt rang din lume. Daca va accepta invitatia, Papa Benedict al XVI-lea ar putea fi prezent la Sibiu pe 8 septembrie, la pelerinajul Luminii. O invitatie a fost trimisa si Patriarhului Alexei al II-lea al Moscovei si al intregii Rusii.
Un alt eveniment de exceptie va fi “Cea de-a 20-a intalnire europeana a revistelor culturale”, intre 21-23 septembrie, organizata de Eurozine, in cooperare cu Muzeul Brukenthal si revista Euphorion. “Peste 70 de editori, autori si intelectuali din intreaga Europa se vor intalni sa faca schimb de experienta si sa discute probleme de importanta europeana”, anunta organizatorii.
Tiparit deja in diferite variante, permanent actualizat pe site-ul oficial, programul definitiv al evenimentelor culturale ale anului 2007 va fi cunoscut pe… 31 decembrie 2007! Organizatorii vor sa arate, prin aceasta gluma, ca de-a lungul intregului an se vor opera modificari. Este un lucru care se intampla in orice Capitala Culturala Europeana, data fiind derularea ampla a unui astfel de program.
Lista completa a evenimentelor din programul “Sibiu, Capitala Culturala Europeana” se afla pe www.sibiu2007.ro.
“Un firesc al actului cultural”
“Programul Sibiu 2007 aduce o oferta culturala imbogatita din punct de vedere calitativ pe tot parcursul anului. Ideea nu este ca in fiecare zi sa se intample altceva, ci pur si simplu sa existe un firesc al actului cultural si un firesc al participarii la acesta”, spune Oana Ionita, ofiter de presa al Asociatiei Sibiu Capitala Culturala Europeana 2007, coordonator al programului.
Fabrica de cultura
Se intampla la Luxemburg, Capitala Culturala Europeana partenera cu Sibiul. La 15 kilometri de Luxemburg exista o fabrica neobisnuita: Fabrica de Cultura.
Kulturfabrik se afla in orasul Esch/Alzette, al doilea ca marime dupa Luxemburg, cu o populatie de 25 de mii de locuitori. Localitatea este la 3 kilometri de Franta, 12 de Belgia si 30 de Germania, din aceste tari provenind peste jumatate din public.
Infiintata in 1982 drept centru cultural, in cladirile unui fost abator, Kulturfabrik gazduieste seri literare, spectacole, are sali de repetitii pentru teatru si dans, iar de-a lungul anului 2007 produce programul Belles Roumaines.
Unul dintre cele mai interesante proiecte este cel al serilor literare, unde sunt invitati, incepand din februarie, Mircea Cartarescu, Stefan Agopian, Ana Blandiana, Emil Brumaru, Eginald Schlattner, Ion Bogdan Lefter. Din domeniul teatrului sunt invitati Radu Afrim, Matei Visniec, Silviu Purcarete. La organizarea actiunii din Luxemburg contribuie Institutul Cultural Roman.
De vazut
O vizita la Brukenthal
Palatul Brukenthal, situat in Piata Mare, gazduieste mai multe expozitii pe care nici un turist nu trebuie sa le rateze. In primul rand, colectia baronului Samuel von Brukenthal, cuprinzand cele 19 tablouri celebre, mutate de comunisti in 1948 la Muzeul de Arta al Republicii Populare Romania si retrocedate Sibiului in urma cu cateva luni. Printre “vedete”: Rastignirea lui Christos de Antonello da Messina, Omul cu tichie albastra de Jan van Eyck, Portret de barbat citind, de Hans Memling.
Alta expozitie deschisa recent este Europa Luminilor si colectionarii sai. Samuel von Brukenthal. Modell Aufklaerung, unde sunt expuse portrete ale reprezentantilor Curtii vieneze, scrieri ale secolului al VIII-lea, piese pretioase din colectia de numismatica si costume de epoca, precum si portrete de familie, alaturi de un arbore genealogic al familiei Brukenthal.
Capitalele Culturii Europene
Pana acum, 35 de orase au primit titlul de Capitala Culturala Europeana, incepand cu anul 1985: Atena, Florenta, Amsterdam, Berlin, Paris, Glasgow, Dublin, Madrid, Antwerp, Lisabona, Luxemburg, Copenhaga, Salonic, Stockholm, Avignon, Bergen, Bologna, Bruxelles, Cracovia, Helsinki, Praga, Rejkjavik, Santiago de Compostela Weimar, Rotterdam si Porto, Bruges si Salamanca, Graz, Genova si Lille, Cork, Patras, Luxemburg si Sibiu.
Viitoare Capitale Culturale Europene:
Pentru anii urmatori, anumite orase au fost desemnate pentru a fi Capitale Culturale Europene, insa in anumiti ani s-a ales deocamdata numai tara din care se vor numi orasele, in baza unui sistem de rotatie.
2008 – Stavanger si Liverpool;
2009 – Linz si Vilnius;
2010 – Essen, Pecs si Istanbul;
2011 – Turku (Finlanda) si Tallinn (Estonia);
2012 – Guimaraes (Portugalia) si Slovenia;
2013 – Franta si Slovacia ;
2014 – Suedia si Letonia;
2015 – Belgia si Cehia;
2016 – Spania si Polonia;
2017 – Danemarca si Cipru;
2018 – Olanda si Malta;
2019 – Italia.