Ministerul Transporturilor are în acest moment două variante pentru a traversa munții cu o autostradă: fie pe ruta Sibiu-Pitești, fie pe ruta Comarnic-Brașov-Făgăraș. Deocamdată niciuna dintre cele două autostrăzi nu se află în construcție și nici măcar fondurile prin care se va finanța realizarea celor două șosele nu sunt încă stabilite.
Ce spun însă specialiștii în infrastructură și managerii de companii? Care dintre cele două autostrăzi ar trebui contruită prima sau, cu alte cuvinte, care ar aduce României mai multe avantaje?
“Construcția autostrăzii între Pitești și Sibiu pare să ofere o conexiune mult mai bună cu autostrăzile care sunt deja construite. Cred totuși că România ar trebui să construiască ambele autostrăzi simultan, în condițiile în care cu cât este mai dezvoltată rețeaua de autostrăzi din România, cu atât mai bine va fi pentru economia țării. Totuși, dacă provocarea de a le construi simultan va duce la întârzieri, depășiri de costuri și alte probleme, ar fi preferabil pentru guvern să prioritizeze aceste proiecte”, spune Randy Tharp, managing director pentru filiala locală a companiei americane de arhitectură, inginerie și construcții Epstein.
El adaugă că în momentul în care România va avea o autostradă continuă care să unească Constanța de partea de vest sau nord-vest, țara va putea deveni un concurent puternic pentru porturile vest-europene în ceea ce privește transporturile din Orientul Îndepărtat către Europa. “Avem o serie de clienți și potențiali clienți care deja își planifică investiții în România știind că acest lucru (construcția unei autostrăzi continue de la Constanța spre vestul țării – n.red.) se va întâmpla la un moment dat”, mai spun Tharp.
Deși în acest moment nu există un termen exact pentru finalizarea celor două autostrăzi care vor traversa munții, în momentul în care vor fi gata ele vor îndeplini roluri diferite.
“Nu cred că putem pune în balanță importanța celor două autostrăzi, datorită faptului că rolul fiecăreia dintre ele este diferit. Pitești-Sibiu servește Coridorul IV și conectarea absolut necesară a portului Constanța cu granița de vest. De cealaltă parte, Comarnic-Brașov-Făgăraș servește în mare parte scopului turistic”, spune Alexandros Ignatiadis, acționar și director general al companiei de construcții Octagon.
Totodată, Werner Weihs-Raabl, șeful diviziei de finanțări pentru infrastructură și sectorul public din cadrul grupului austriac Erste, care deține cea mai mare bancă de pe piața locală, BCR, spune că cele două autostrăzi sunt ambele de importanță strategică. “Roma nu a fost construită într-o zi și înțelegem în totalitate constrângerile cu care se confruntă autoritățile locale. Cu toate acestea, faptele sunt mai grăitoare decât cuvintele și, în viitorul apropiat, așteptăm să vedem progrese concrete privind cele două autostrăzi. Să nu uităm că statele din Europa Centrală și de Est sunt într-o competiție acerbă pentru atragerea investitorilor, care nu vor alege să investească în țări unde nu pot transporta cu ușurință produse sau oameni, chiar dacă acestea au un cost al forței de muncă redus”, spune Weihs-Raabl.
Autostrada Sibiu-Pitești, care face parte din Coridorul IV paneuropean, ar putea fi cu un pas mai aproape de construcție, în condițiile în care a fost deja scos la licitație contractul de revizuire a studiului de fezabilitate, iar ca finanțare a construcției, Ministerul Transporturilor se gândește la fonduri europene. “Se va discuta cu Comisia Europeană oportunitatea includerii proiectului în schema de finanțare nerambursabilă”, potrivit Companiei Naționale de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România (CNADNR). Potrivit studiului vechi de fezabilitate, autostrada ar urma să coste circa 3 miliarde de euro.
Pe de altă parte, autostrada Comarnic-Brașov este cunoscută ca fiind unul dintre cele mai răsunătoare eșecuri ale Ministerului Transporturilor, în condițiile în care a fost la un pas de a fi construită în parteneriat public-privat, dar pe ultima sută de metri cele două firme care urmau să o realizeze – Vinci și Aktor – s-au răzgândit.
Situația tronsonului Făgăraș-Brașov (48,5 km), care trebuia construit inițial de americanii de la Bechtel, este în acest moment incertă, iar în cazul tronsonului Comarnic-Brașov(58 km), deocamdată se derulează o licitație pentru revizuirea studiului de fezabilitate.