Privatizarea Bancii Agricole (BA) a ajuns intr-un punct mort si s-ar putea sa fie intarziata din cauza Societatilor de Investitii Financiare (SIF), actionari ai banci cu 28%, care contesta anumite hotarari ale conducerii si incearca sa forteze mana FPS si a Guvernului pentru a iesi din aceasta afacere fara pierderi.
SIF-urile doresc sa foloseasca intarzierea privatizarii Bancii Agricole ca moneda de schimb pentru a obtine in schimbul actiunilor de la banca alte participatii din domeniul financiar-bancar, respectiv actiuni la BCR, Banc Post, sau la societati de asigurare precum Asirom sau Astra.
“SIF-urile au castigat din cate se pare procesele pe care ni le-au intentat, dar consider ca nu se va avea decat de pierdut din acest scandal. Lupta dintre actionari, la care se adauga obstructionarea venita din partea SIF-urilor nu va face decat sa conduca la ratarea intregului proces de privatizare”, a declarat pentru Ziarul Financiar, Eugen Radulescu, presedintele Comitetului de Administrare al BA.
SIF Oltenia, care vorbeste si in numele celorlalte SIF, a contestat reducerea capitalului social al bancii, pentru acoperirea unor pierderi, de aproximativ 10 ori, de la 1.081 mld. lei la 108 mld. lei, justitia dand castig de cauza societatii de investitii. Pe de alta parte, intr-un alt proces, cele cinci SIF contesta activitatea desfasurata de Comitetul de Administrare al bancii din momentul numirii acestuia si pana in prezent.
“SIF-urile nu au nimic impotriva BNR si a privatizarii. Am intentat doua procese: unul pentru ca nu am fost de acord cu diminuarea capitalului bancii cu aproape 1.000 mld. lei, si al doilea pentru ca noi credem ca, desi BNR a infiintat un Comitet de Administrare pentru Banca Agricola menit sa curete banca si sa diminueze pierderile, aceasta a ajuns intr-o stare jalnica. Astfel, am cerut justitiei desemnarea a trei experti pentru a efectua studii de fezabilitate la Banca Agricola, sa vedem care este situatia, de unde mai apar pierderi, si am avut succes”, a declarat Mihai Fercala, presedintele SIF Transilvania.
El spune ca inca de la inceput, SIF-urile au fost elimintate din jocuri, nu au fost intrebate de nimic si, referitor la diminuarea capitalului, aceasta decizie s-a luat fara aprobarea actionarilor.
“Nu vrem sa fim raspunzatori pentru situatia critica in care a ajuns banca. Suntem obligati sa ne aparam integritatea patrimoniala. Nu vrem sa ajungem in situatia de a fi trasi la socoteala, asa cum se intampla acum cu cei care au stiu de nereguli (n.r- cazul FNI) si nu au sesizat” , a mai adaugat presedintele SIF.
Dupa ce au pierdut la Bancorex, SIF-urile incearca acum sa obtina ceva din privatizarea BA. Cu toate ca de-a lungul timpului acestea nu au sesizat problemele aparute in cadrul celor doua banci, SIF-urile doresc sa iasa curati macar din afacerea-Banca Agricola. Intrebarea care se pune este unde erau SIF-urile atunci se semnalau problemele de la cele doua banci, de pana in 1996 si dupa aceea.
Guvernul trebuie neaparat sa privatizeze Banca Agricola in acest an, pentru ca altfel s-ar putea lua in discutie chiar lichidarea ei.
“In acest moment, cei care s-au aratat intr-o prima faza interesati sa participe la privatizare si au inceput sa faca studii de fezabilitate, sunt putin crispati, bulversati. Nici nu stiu ce sa creada. In concluzie, cred ca SIF-urile isi asuma intreaga ratare a privatizarii, daca se va ajunge aici”, a spus Radulescu.
SIF-urile au primit in 1992, 30% din actiunile bancilor comerciale de stat. Desi initial legea privatizarii bancilor prevedea ca SIF sa nu mai fie actionari la banci, acestia au amenintat cu blocarea tuturor privatizarilor daca nu isi mentin actiunile. Bancile erau cele mai bune active din portofoliul acestora.