Începând de pe 23 iulie, vreme de trei zile, Sighișoara e în sărbătoare: Festivalul de Artă Medievală readuce la viață îndepărtate timpuri apuse. Pentru a optsprezecea oară. Și, la fel ca în ultimii șase ani, evenimentul se desfășoară sub oblăduirea Primăriei Municipiului Sighișoara.
La ediția de anul trecut au participat 30.000 de persoane, dintre care mai mult de jumătate au fost turiști străini. Organizatorii speră ca în 2010 un număr cel puțin egal cu numărul de anul trecut să admire cavalerii cu armuri si săbii, domnițele fermecătoare, păpușarii, iluzioniștii și vrăjitorii, menestrelii, clovnii și duhurile întrupate pe străduțele înguste ale cetății, dansurile medievale și minispectacolele de teatru. Începând cu anul 1992, în fiecare vară, Cetatea Sighișoarei își retrăieste prin acest Festival Medieval trecutul, un trecut care nu e nici întâmplator, nici întunecat.
Vor fi, probabil, ca și anul trecut, zile caniculare, în care aproape că nu ai unde te adăposti de soarele ucigător. Atunci, multe manifestări s-au înghesuit spre seară, căci lumea s-a îmbulzit mai puțin ca în alți ani la evenimentele programate în timpul zilei.
Dorința de câștig a autorităților a făcut ca totul să pară exorbitant – să nu uităm că majoritatea participanților vizitatori au fost tineri; prețul unui bilet de intrare se dublase față de anul de dinainte; cei care soseau cu mașinile erau vânați pe toate străzile să plătească parcarea pentru o zi întreagă, chiar dacă parcări amenajate sunt numai în centru; nici măcar în cetate nu existau afișe cu programul manifestării și foarte puțini erau aceia care puteau să ofere informații exacte; nu exista nicăieri vreo știre despre eventualul loc de campare pentru cei ce sosiseră în oraș cu cortul, așa că tinerii moțăiau cu rucsacurile în spate pe băncile parcului sau pe borduri; amplasamenele destinate micilor comercianți de suveniruri și artizanat s-au redus (deși taxele au sporit), iar bieții oamenii au ajuns să se certe pe spații. În zona cetății autoritățile n-au reușit nicio amenajare în ultimul an, stradelele sunt la fel mizere, doar în fața Primăriei începe să se bată piatră cubică, dar în ritmul în care se lucrează probabil va fi nevoie de multe alte festivaluri până ce situația se va schimba.
Sunt tare curios să constat ce se va schimba anul acesta, care, întâmplător, e și unul de criză.
Fotografii realizate în 2009 de Cristina Țurlea
STELIAN ȚURLEA (n. 1946) a urmat studii de filologie (1968) și filosofie (1976), la București, a fost aproape trei decenii redactor de politică externă la revista “Lumea”, a condus, după 1989, revistele “Lumea”, “Zig-Zag”, apoi ziarul “Meridian”, după care a lucrat în televiziune, ca șef al departamentului de știri al Antenei 1. Din 1996 lucrează la PRO TV, din 2000 este și editor senior al Ziarului de Duminică. Este autorul a zece cărți de publicistică, zece romane, opt cărți pentru copii și două traduceri. A îngrijit trei albume. A primit Premiul Uniunii Scriitorilor pentru literatură pentru copii (2003), Premiul Asociației Editorilor din România (AER) pentru literatură pentru copii (2005), Premiul Special al Uniunii Scriitorilor (2006), Premiul Asociației Scriitorilor din București (2007). A fost nominalizat la Premiul Uniunii Scriitorilor pentru literatură pentru copii în 2000 și Premiul AER pentru roman în 2003.