Doar una din cinci propuneri de modificare a Codului muncii propuse de Consiliul Investitorilor Străini (CIS) și AmCham a fost acceptată de varianta proiectului propus de sindicate și patronate, ceea ce înseamnă că este posibil ca în varianta finală ajunsă la Guvern să nu fie modificări semnificative ale legislației actuale. Codul muncii, aflat în dezbatere publică de pe 10 decembrie, a fost ieri subiectul de discuție pentru premierul Emil Boc, sindicate și patronate. Boc a acceptat 17 propuneri, iar alte trei au rămas în discuție.
Una dintre cele mai importante – dar totodată și una dintre cele mai controversate – modificări propuse la Codul muncii este prelungirea perioade de probă de la 30 la 45 de zile pentru funcțiile de execuție și de la 90 de zile la 120 de zile pentru funcțiile de conducere.
“Ar fi o măsură foarte bună, pentru că la nivel de top management nu poți să ceri cuiva să fie performant după 2-3 luni. După șase luni însă, se pot vedea primele rezultate ale performanței unui manager”, este de părere Mihaela Damian, country manager al firmei de executive search Spengler Fox. În general, headhunterii oferă o garanție cuprinsă între 9 luni și un an pentru un executiv plasat, iar dacă acesta nu corespunde cerințelor companiei, atunci consultantul va trebui să facă un alt proiect, gratuit. Prevederile din acest proiect au fost elaborate de o echipă de experți ai Consiliului Investitorilor Străini, o organizație care reunește peste 100 dintre cele mai puternice companii private cu afaceri de 36 de miliarde de euro (adică 15% din cifra de afaceri a tuturor companiilor din România). Cu toate acestea, sindicatele s-au aliat cu patronatele “românești” și au adus săptămâna trecută o serie de modificări la proiectul de modificare la Codul muncii propus de investitorii străini și de Camera de Comerț Româno-Americană (AmCham).
O altă prevedere propusă de investitorii străini arată că, în cazul în care angajatorul este nevoit să-și reducă activitatea din motive economice, poate să acorde zile libere plătite din care pot fi compensate eventualele ore suplimentare care se vor lucra de-a lungul anului. Sindicaliștii și reprezentanții patronatelor nu au acceptat această propunere, pentru că “nu prezintă garanții împotriva abuzurilor”.
Doina Ciomag, directorul executiv al CIS, a spus ieri, pentru Mediafax, că orice amânare în amendarea legislației muncii, în sensul flexibilizării forței de muncă, întârzie procesul de revenire a economiei.
Omul de afaceri Dan Șucu, proprietarul Mobexpert, care are peste 2.000 de salariați, spune că “o intervenție a Guvernului este binevenită, deoarece există distorsiuni în piața muncii, în principal în cazul reprezentărilor la negocierile salariilor colective. Problema pleacă de la reprezentare. Lucrurile sunt atât de complicate și anormale încât trebuia făcut ceva”.
Dumitru Costin, liderul Blocului Național Sindical, din care face parte sindicatul Automobile Dacia, spune că, de fapt, nici nu ar fi trebuit modificată legislația muncii. Pe de altă parte, angajatorii se plângeau adesea că actuala legislație este favorabilă angajaților și că, de multe ori, din cauza birocrației, pierdeau în instanță procesele inițiate de angajați. Acest lucru nu i-a împiedicat însă să dea afară 700.000 de oameni de la începutul crizei.
Costin spune că elementele de ridigitate și flexibilitate a pieței muncii sunt evidențiate de o unitate de cercetare a Băncii Mondiale pe baza unor indicatori: dificultățile la angajare ale unei persoane, rigiditatea programului de lucru, dificultăți în procesul de disponibilizare și costurile disponibilizării.
“Competitivitatea economiei naționale este dată de anumiți factori: cadru legislativ, infrastructură, servicii, justiție eficientă și incoruptibilă, administrație eficientă și nebirocratică, calitatea resurselor umane și nivelul tehnologic. Pentru că în România nu există niciunul dintre acestea, singurul element de competitivitate la care se poate umbla este forța de muncă, pe care vor s-o mai scadă”, a spus Costin.
El a mai spus că inclusiv costurile pentru munca suplimentară prestată – după program sau în weekend – reprezintă un element de rigiditate în legislația muncii
“Costul mediu brut al forței de muncă în România este de 3 euro pe oră. Suntem penultimii din Europa din punctul de vedere al costului orar al forței de muncă, după Bulgaria, unde este de 2,7 euro/oră. CIS și AmCham vor o forță de muncă mai ieftină, să plătească mai puțin orele suplimentare și orele lucrate în weekend, dar actuala lege le permite acest lucru prin agenții de muncă temporară. Și reprezentanții FMI ne-au dat dreptate la întâlnirea din această săptămână”, a mai spus Costin.
Reprezentanții CIS spun însă că, dacă se adoptă varianta propusă de ei pentru modificarea Codului muncii, s-ar crea 90.000 de noi locuri de muncă, ca urmare a eliminării birocrației și a modificării regimului de muncă temporară.