Legea privind sistemul de pensii facultativeva fi dezbatuta astazi de plenul Senatului, dar nu toate opiniile converg atunci cand este vorba despre reglementarile din acest act normativ.
De pensii facultative vor beneficia persoanele care au implinit varsta de 60 ani si au contribuit la acest sistem minimum 90 de luni (sapte ani si jumatate). Proiectul elaborat de Guvern in toamna trecuta ar urma sa inlocuiasca legea privind pensiile ocupationale – din 2004, dar care nu a functionat niciodata si – alaturi de un alt act normativ care reglementeaza fondurile de pensii administrate privat ar urma sa suplineasca, treptat, sistemul public de pensii care isi arata limitele si care, potrivit specialistilor, in lipsa unei reformari, ar putea intra in colaps pe masura ce populatia imbatraneste.
Despre sisteme de pensii alternative se vorbeste de peste zece ani. Senatorul PNL Paul Pacuraru, membru al Comisiei de munca, spune ca reforma in sistemul de pensii a intarziat nepermis de mult si exista aceasta obligatie a autoritatilor de a reglementa sistemul astfel incat oamenii sa poata cotiza voluntar la sisteme private, stiut fiind ca sistemul public de pensii nu poate asigura pentru toti un trai decent dupa iesirea din activitate.
In acest moment, exista o lege care reglementeaza intrarea in vigoare, incepand cu 2007, a unui sistem obligatoriu de pensii administrate privat (este vorba despre asa-numitul pilon II de pensii). Acesta prevede ca din actuala contributie obligatorie la asigurarile sociale o parte va merge, din 2007, spre un fond care va fi administrat privat de societati specializate acreditate. Insa mult mai devreme ar putea intra in vigoare legea privind pensiile private facultative la care oricine poate contribui cu o suma oricat de mare insa care va fi deductibila in limita a 15% din veniturile sale impozabile ale cotizantului.
Fata de o varianta anterioara, actul normativ care va fi dezbatut astazi de plenul Senatului nu-i mai obliga pe administratorii viitoarelor fonduri de pensii private facultative sa garanteze un nivel minim al acumularii la sfarsitul contributiilor. Varianta initiala prevedea ca suma acumulata in contul participantului la un fond de pensii privat – in baza careia se plateste pensia – sa nu poata fi mai mica decat contributiile facute, majorate cu inflatia din anii de contributie, din care se scadeau comisioanele de administrare. Senatorul Paul Pacuraru spune insa ca acest lucru nu constituie nici o problema, in primul rand datorita unei supravegheri foarte stricte la care vor fi supuse astfel de operatiuni. Mai mult, spune el, mediul economic, care in Romania este din ce in ce mai dinamic, va asigura unor astfel de operatiuni randamente atractive. “Stiu ca bancile se pregatesc sa faca deja oferte”, a spus senatorul.
Senatorul Serban Nicolae (PSD) a afirmat ca nu puteau exista garantii privind un nivel minim al acumularii, pentru ca este vorba despre contributii private. Insa el crede ca supravegherile foarte atente vor impiedica falimente in cazul unor astfel de societati.
Fondurile de pensii facultative vor putea fi administrate de catre societatile de pensii, de administrare a investitiilor si de asigurare, autorizate de Comisia de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private care se va infiinta.
Din punctul de vedere al senatorului Ioan Radoi (PSD), care este si liderul sindicatelor libere Metrou, din aceasta comisie de supraveghere a pensiilor private care este compusa din cinci membri (presedintele este numit de primul-ministru) ar fi trebuit sa faca parte, obligatoriu, si cel putin doi reprezentanti ai Consiliului Economic si Social, care nu sunt apropiati nici sindicatelor, nici patronatelor. Nemultumirea lui Radoi fata de ceea ce el numeste “o nebunie din punct de vedere social” este legata de puterile pe care le va avea aceasta comisie care va stabili ce societati vor administra fondurile private de pensii, un alt control nemaiexistand in afara acestei structuri, dupa cum afirma senatorul.
Contributiile la un fond de pensii facultative, potrivit proiectului, vor fi retinute si virate de catre angajator sau, dupa caz, de catre persoana beneficiara, o data cu contributiile de asigurari sociale obligatorii. Proiectul de lege mai precizeaza ca suma reprezentand contributiile angajatului la fondurile de pensii facultative este deductibila, in limita echivalentului in lei a 200 de euro intr-un an fiscal.
Aceeasi facilitate fiscala se va acorda si angajatorilor la calculul profitului impozabil, pentru suma reprezentand contributiile la fondurile de pensii si in limita echivalentului in lei a 200 de euro intr-un an fiscal, pentru fiecare persoana si maximum 15% din veniturile impozabile.
Autorizatia pentru societatile care vor administra fondurile private facultative va fi acordata doar daca societatile dispun de resursele financiare necesare, daca nu au datorii catre bugetul de stat, bugetul asigurarilor sociale de stat, bugetele locale si bugetele fondurilor speciale si daca actionarii si membrii propusi in Consiliul de Administratie si Comitetul de directie garanteaza gestiunea corecta si prudentiala a fondului de pensii.
Mai sunt multe alte conditii. De pilda, capitalul social minim necesar pentru administrarea de fonduri de pensii va fi echivalentul in lei al sumei de 1,5 milioane de euro. iulian.anghel@zf.ro