Bancherii digeră greu această criză economică, care intră acum în al patrulea an, iar acest lucru se vede în rezultate. După ce a făcut profituri record în 2008, anul de vârf, de peste 1 mld. euro (4,4 mld. lei), acum tot sistemul marchează pierderi, la nouă luni minusul se apropie de 200 mil. euro (766 mil. lei) și probabil că pe tot anul pierderea va fi și mai mare. La nivelul activelor bilanțiere, modificările nu sunt spectaculoase. Creditele sau depozitele în plus luate de o bancă se văd în minus la altele. Sunt bănci care renunță delibe­-rat la creditele cu risc, iar altele pe care le iau în speranța că economia se va îmbunătăți, iar clienții vor ține cont de acest lucru și își vor păs­tra conturile atunci când va răsări soarele și nu vor pleca la prima ofertă mai bună.

Topul băncilor la nouă luni

Topul salariilor din bănci – integral. Septembrie 2011

BRD rămâne cea mai profitabilă bancă, fiind susținută puternic de rețeaua de retail, con­struită în anii de boom, în timp ce BCR, pri­ma bancă ca active, se luptă cu trecutul și cu sta­rea economiei, care îi afectează pe toți clienții. Există un grup de bănci care fac profit constant, având clienți buni atât pe partea de corporate, cât și la nivelul persoanelor fizice – Raif­feisen, Citi, ING, RBS, Transilvania, UniCre­dit. Cei care nu au reușit să facă rost de pia­ță în perioa­da de boom simt acum la nivelul veniturilor.

Băncile care au în spate grupurile elene sunt sub o presiune constantă, fiind nevoite să plătească peste piață la depozite și să mărească provizioanele, în special pentru creditele imo­biliare. Volksbank, starul care a făcut carieră între 2003 și 2008, ajungând la un moment dat pe locul trei ca active, marchează pierderi în con­­ti­­nuare, semn că portofoliul de credite nu a fost curățat. Austriecii continuă să vină cu bani de acasă pentru susținerea filialei de la București.

Primele zece bănci din sistem controlează 78% din piață, ceea ce arată că pentru celelalte 30 a rămas prea puțin de mâncat. Sunt câteva bănci care sunt scoase la vânzare, dar cumpărătorii fie lipsesc, fie așteaptă ca prețurile să scadă și mai mult.

La nivelul salariilor, față de 2008 nivelul a scăzut cu un sfert, de la 4.200 de lei la 3.300 de lei. Dar aici lucrurile sunt la extrem. Cei mai mulți angajați (80%) câștigă sub salariul mediu din sistem, restul fiind compensat de management.

Timp de trei ani bancherii au tras de timp și au amânat cât au putut restructurarea băncilor, iar acest lucru se vede. Toate creditele neper­formante și lipsa de eficiență sunt trans­fe­rate clienților buni, care plătesc acest lucru prin dobânzi.

Restructurarea sistemului bancar și con­soli­da­rea vor dura ani de zile. Multe bănci sunt “prizo­nie­re” în România. Ar vrea să iasă, dar nu le cumpără nimeni. De asemenea, nu sunt mulți cei care ar prelua liniile de finanțare date de băncile-mamă. În aceste condiții, mulți ban­cheri își vor vedea rezultatele cu minus în față lună de lună, asta dacă noul sistem de contabilitate – IFRS, care va fi introdus de la anul – nu va “îmbunătăți” rezultatele.

Banca Națională le spune bancherilor că până la urmă clientul este cel mai bun activ al lor și trebuie să aibă grijă de el, dar dacă el nu are forță de negociere este primul taxat.

În continuare, va exista o presiune mare pe bancheri, care au devenit în acești ani de criză inamicul public numărul unu.