Situatia de la Chisinau, in dezbaterea OSCE

OSCE (Organizatia pentru Securitate si Cooperare in Europa) a inceput ieri la Maastricht o serie de discutii referitoare la situatia din Republica Moldova, in vreme ce la Chisinau mii de oameni au continuat sa protesteze impotriva planului Kremlinului de federalizare a Republicii Moldova.
Duminica, in capitala Moldovei 50.000 de oameni au cerut demisia presedintelui Vladimir Voronin si organizarea de alegeri anticipate, ca singura solutie a iesirii din criza. Planul Moscovei de federalizare a Moldovei prevede autonomie pentru provinciile Transnistria si Gagauzia si legifereaza prezenta armatei a XIV in stanga Nistrului pentru o perioada de 30 de ani. OSCE respinge planul, care incalca promisiunile Moscovei de a-si retrage armata din Transnistrias pana la sfarsitul anului. Presedintele in exercitiu al OSCE, ministrul olandez de Externe, Jaap de Hoop Scheffer, a atras atentia saptamana trecuta asupra carentelor planului rus aratand ca memorandumul ofera Tiraspolului posibilitatea de a bloca deciziile adoptate la Chisinau.  Manifestatiile de la Chisinau – organizare de Comitetul pentru Apararea Independentei si Constitutiei Republicii Moldova care reuneste 26 de partide din opozitie si majoritatea organizatiilor societatii civile – au inceput pe 25 noiembrie cand Voronin trebuia sa semneze cu Putin planul de federalizare. Presedintele moldovean a renuntat la aceasta intentie, la presiunea OSCE si a strazii, iar Putin si-a amanat vizita la Chisinau. Opozitia de la Chisinau a redactat mai multe rezolutii pe care le-au adresat delegatiilor la intrunirea OSCE si in care se cere ca organizatia sa respinga definitiv acest plan. Moscova a anuntat ca sprijina in continuare planul si ca va incerca sa convinga OSCE de viabilitatea lui. Situatia de la Chisinau ingrijoreaza Bucurestiul pentru ca de solutia adoptata depinde viitorul Moldovei. Romania va fi si ea afectata pentru ca in curand va deveni frontiera a NATO si, dupa aderare, frontiera externa a Uniunii Europene. Nici Romania si nici UE nu doresc sa aiba un vecin in curtea caruia domneste haosul. Or, se stie, Transnistria – care nu mai este controlata de autoritatile centrale – a devenit un loc in care traficul de arme si criminalitatea infloresc pe zi ce trece. UE se teme ca Transnistria ar putea deveni un rai pentru teroristi, in coasta Uniunii.
Din acest motiv si cancelariile europene sunt cu ochii pe actiunile de la Chisinau. Oficialitatile de la Bucuresti au declarat ca nu vor interveni direct, dar ca evolutia Moldovei nu-i este indiferenta Romaniei. Premierul Adrian Nastase a declarat duminica ca i se pare “ciudata” varianta unilaterala propusa de Kremlin, in conditiile in care exista mai multe proiecte ale OSCE pentru inchiderea conflictului transnistrean. Intr-un interviu acordat Mediafax, seful diplomatiei Mircea Geoana spune ca Romania nu are “doar un interes national, ci si moral”, ca Republica Moldova sa evolueze spre Uniunea Europeana. “Uniunea Europeana are o strategie pentru statele care vor fi vecinii Europei extinse, Republica Moldova este parte a acestei strategii, iar Romania va fi unul din statele de la granita UE extinse.  Dorinta noastra fata de solutionarea situatiei transnistrene se refera la mentinerea intacta a sanselor de integrare europeana ale Republicii Moldova, la gasirea modalitatii care sa asigure functionalitatea structurii in sensul unui control efectiv al teritoriului exercitat de catre autoritatile de la Chisinau si la clarificarea prezentei militare din punctul de vedere al unei Uniuni Europene extinse.”, a spus Geoana.