Problemele economice și financiare tot mai acute ale Belarusului l-ar putea forța pe președintele Alexander Lukașenko, supranumit “ultimul dictator din Europa”, să facă un compromis uriaș pentru a primi ajutor de la FMI: să renunțe la controlul asupra economiei.
Într-un act disperat de a economisi resurse, guvernul belarus a restricționat vânzările peste graniță de brânză, unt, macaroane și alte produse alimentare, dar și de congelatoare, sobe și benzină. Restricțiile, cele mai recente dintr-o serie de reguli în stil sovietic emise de executiv, au provocat proteste care au fost rapid înăbușite de poliție, scriu The New York Times și Bloomberg.
FMI a anunțat că guvernul trebuie să accepte “reforme structurale”, inclusiv permiterea tranzacționării libere a monedei naționale rubla pentru a putea primi mai mult ajutor internațional. Lukașenko a promis că nu va lăsa sectorul de retail și piețele valutare “să scape de sub controlul statului”.
Belarus a cerut FMI al doilea pachet de ajutor în decursul a doi ani. Acesta s-ar adăuga împrumutului de trei miliarde de dolari solicitat foștilor parteneri sovietici, conduși de Rusia, care a cerut guvernului să vândă active de stat de 7,5 miliarde de dolari pentru a primi finanțarea. Lukașenko este șeful statului belarus din 1994.
Belarusul are nevoie de valută pentru a acoperi un deficit de cont curent care a atins 16% din PIB anul trecut. Guvernul a devalorizat rubla cu 36% în raport cu dolarul pe 23 mai.
Pentru a amortiza impactul devalorizării, executivul a pus sub control prețurile unor produse de bază, alimentare și nealimentare. Dar unii belaruși profită de moneda slabă și de fixarea prețurilor și vând peste graniță mai scump produse pe care le cumpără ieftin de la ei din țară.