De Andra Stroe
„De câteva decenii, la nivel global structura de vârstă a populației se află în continuă schimbare, ca urmare a creșterii speranței de viață, a scăderii nivelului de fertilitate și, în unele cazuri, ca rezultat al migrației. La acești factori se adaugă și progresele din domeniul sănătății publice și al tehnologiilor medicale, condițiile mai bune de viață și de muncă, conștientizarea beneficiilor unui stil de viață sănătos. Prin urmare, ne confruntăm cu un fenomen masiv de îmbătrânire a populației – atât numărul, cât și ponderea persoanelor în vârstă în cadrul populației se află în creștere rapidă – ceea ce determină schimbări sociale și economice ample la nivel global”, atrage atenția Călin Sarchiz, fondator și CEO, Valea Izvoarelor Senior Living.
Îmbătrânirea populației, în cifre
La nivel global, fenomenul de îmbătrânire a populației se accentuează de la an la an. Datele Națiunilor Unite arată că, până în 2050, 1 din 6 persoane vor avea vârsta de peste 65 de ani, de la 1 din 11 în 2019. Conform datelor Eurostat, în 2020, 20,6% din populația Uniunii Europene era alcătuită din vârstnici (65 de ani sau peste), înregistrând o creștere de 3% în 10 ani. În statele membre UE, cea mai mare pondere a vârstnicilor în cadrul populației s-a înregistrat în Italia (23,2%), urmată de Grecia și Finlanda (22,3% fiecare), apoi de Portugalia (22,1%), Germania (21,8%) și Bulgaria (21,6%). Cele mai mici cote au fost înregistrate în Irlanda (14,4%) și în Luxemburg (14,5%), în timp ce România a înregistrat o cotă medie, de 18,9%. De asemenea, la începutul anului 2020, în UE, raportul de dependență demografică pentru persoanele vârstnice era de 32 %, ceea ce înseamnă mai puțin de trei adulți de vârstă activă pentru fiecare persoană în vârstă de 65 de ani sau mai mult. Pe viitor, numărul persoanelor vârstnice din UE va crește semnificativ, de la 90,5 milioane la începutul anului 2019 la 129,8 milioane până în 2050, susține Sarchiz, citând aceeași sursă. Totodată, până la 1 ianuarie 2050 se estimează că în UE raportul de dependență demografică pentru vârstnici va ajunge la 56,7%, când vor fi mai puțin de doi adulți de vârstă activă pentru fiecare persoană vârstnică. Acest lucru, notează executivul, se traduce prin faptul că în majoritatea regiunilor UE, raportul de dependență demografică va crește până la 50%.
În ceea ce privește piața locală, datele Institutului Național de Statistică, citate de antreprenor, arată că structura pe vârste a populației rezidente din România se confruntă, la rândul său, cu un proces de îmbătrânire a populației, cauzat în principal de scăderea natalității, care a determinat reducerea populației tinere (0-14 ani). În paralel, creșterea speranței de viață a determinat creșterea numărului și ponderii populației vârstnice. În perioada 2008-2019, populația rezidentă de 0-14 ani a înregistrat o scădere continuă a ponderii în totalul populației, reprezentând, la 1 ianuarie 2019, 15,6% (16,4% din populația masculină și 14,9% din cea feminină). În schimb, populația de 65 de ani și peste a înregistrat o creștere, reprezentând 18,5% din totalul populației rezidente (15,3 % dintre bărbați și 21,6% dintre femei). Cât despre raportul de dependență demografică, la 1 ianuarie 2019 acesta era de 51,9 persoane dependente la 100 de persoane adulte, în creștere față de 1 ianuarie 2010 (46,9). Accentuarea procesului de îmbătrânire demografică este cauzată de creșterea, în perioada 2010-2019, a indicelui de îmbătrânire demografică: 118,8 persoane vârstnice (65 ani și peste) la 100 copii (0-14 ani) la 1 ianuarie 2019 față de 102,1 la 1 ianuarie 2010.
O monedă cu două fețe
Creșterea numărului și a ponderii persoanelor în vârstă în cadrul societății, notează Sarchiz, ridică deopotrivă o serie de provocări sociale și economice, dar și oportunități. Pe de o parte, îmbătrânirea populației va exercita presiune pe creșterea economică, va reduce oferta de muncă, va genera costuri sociale mai mari și va avea impact asupra sustenabilității financiare. Pe de altă parte, îmbătrânirea populației poate constitui un stimulent pentru dezvoltarea de noi bunuri și servicii, de pildă, locuințe sau modalități de transport adaptate nevoilor populației în vârstă, precum și elaborarea de noi servicii de asistență socială.
Un alt aspect care merită menționat, adaugă antreprenorul, este faptul că, în comparație cu generațiile mai tinere, din ce în ce mai puține persoane în vârstă se confruntă cu riscuri legate de sărăcie sau excluziune socială – situație care a devenit evidentă în urma crizei financiare și economice globale, când o mare parte a populației active s-a confruntat cu scăderea sau stagnarea salariilor. În unele state membre ale UE, acest lucru a condus la o creștere a proporției de persoane în vârstă cu o situație financiară relativ bună, ceea ce ar putea rezulta într-un „dividend demografic”, în măsura în care populația în vârstă alege să cheltuiască mai mult. „În general, dacă starea lor de sănătate este bună, s-a constatat că la o vârstă mai înaintată oamenii manifestă adesea un grad mai mare de satisfacție și mulțumire în raport cu viața, iar mulți dintre ei au o legătură mai strânsă cu familia, cu prietenii și comunitățile locale. Însă, dată fiind evoluția structurilor familiale și gospodărești, tot mai multe persoane în vârstă locuiesc singure. Asta înseamnă că rolul comunităților în asigurarea calității vieții persoanelor vârstnice este din ce în ce mai mare. Condițiile de viață și situația locativă – cum și cu cine locuiesc persoanele în vârstă – sunt un factor determinant pentru sănătatea fizică, mentală și pentru starea de bine a persoanelor vârstnice”, susține executivul.
Răspuns la nivel macro
Călin Sarchiz amintește că la nivelul Uniunii Europene s-au luat, de-a lungul anilor, o serie de măsuri cu privire la situația statelor legată de factorul „îmbătrânirea populației”. Astfel, în 2011 a fost creat Parteneriatul european pentru inovare privind îmbătrânirea activă și sănătoasă, care are ca scop stimularea inovației pentru îmbătrânirea activă și pentru creșterea speranței la o viață sănătoasă. „Pe de altă parte, pe măsură ce un număr tot mai mare de vârstnici ajung la etapa în care starea de sănătate fizică și psihică în declin îi face dependenți de ajutorul altora, acest aspect are un impact considerabil asupra cheltuielilor de îngrijire pe termen lung”, notează Călin Sarchiz. În acest sens, Pilonul european al drepturilor sociale insistă pe asigurarea dreptului la servicii de îngrijire de bună calitate și pe termen lung, la prețuri accesibile – atât în ceea ce privește îngrijirea la domiciliu, cât și serviciile comunitare. În plus, este subliniat dreptul vârstnicilor la o pensie proporțională cu contribuțiile lor de asigurări sociale, precum și dreptul la resurse care să le asigure un trai demn. Comisia Europeană a adoptat, de asemenea, și Cartea verde privind îmbătrânirea populației, cu scopul de a lansa o amplă dezbatere politică menită să anticipeze și să răspundă la provocările și oportunitățile pe care le implică fenomenul de îmbătrânire a populației, precum și să identifice soluțiile ce se impun.
O experiență personală, transformată în soluție de piață
În urmă cu câțiva ani, executivul a decis să implementeze și în mediul privat local o serie de soluții de viață sustenabile pentru seniorii din România. Decizia de a se implica în acest domeniu de activitate a fost o experiență personală, nu foarte fericită. „În anul 2012 bunicul meu a avut nevoie de o intervenție chirurgicală în urma căreia a devenit clar pentru familie că urma să aibă nevoie de ajutor la toate activitățile zilnice, dar și de supraveghere medicală o vreme îndelungată. În momentul în care am început să caut soluții, am realizat că nu existau astfel de servicii pe piață sau, cel puțin, nu la un nivel care să ne dea încredere că viața bunicului meu va fi una de calitate.” A fost o perioadă dificilă, își amintește el, dar care l-a motivat să studieze domeniul, să încerce să înțeleagă cum funcționează piața soluțiilor de viață pentru seniori din Europa, dar și din SUA. „În final am decis că pentru părinții mei, atunci când vor avea nevoie de sprijin, vreau ca și în România să existe soluții alternative din care să avem de ales. Pentru asta nu era suficient să constat și să mă plâng, așa că am decis să mă implic.” Așa a luat naștere Valea Izvoarelor Senior Living, după numele satului în care se află prima rezidență pe care a construit-o aici, pe care a deschis-o în luna mai 2015, cu o investiție inițială de peste 2 milioane de euro. Între timp, antreprenorul susține că proiectul a devenit „lider pe piața soluțiilor de viață destinate seniorilor din România, prin numărul de locații, clienți și varietatea soluțiilor oferite”.
Sub brandul Valea Izvoarelor Senior Living au fost dezvoltate proiectele Rezidența Valea Izvoarelor din comuna Sânpaul, județul Mureș, și complexul rezidențial Cluj Senior Village, din comuna Apahida, județul Cluj. Executivul spune că, datorită multiplelor solicitări din partea seniorilor din diferite zone din România, în viitorul apropiat urmărește activ extinderea și în alte locații.
Rezidența Valea Izvoarelor furnizează servicii de cazare, îngrijire și asistență medicală pentru 120 de seniori. „Ne străduim să le oferim vârstnicilor de care avem grijă nu doar un spațiu de locuit, ci mult mai mult – un loc unde calitatea vieții lor, acum, la bătrânețe, să fie ridicată.” Rezidenții de la Valea Izvoarelor, spune Sarchiz, împărtășesc o serie de valori comune: își doresc să primească servicii personalizate în funcție de nevoile lor, să păstreze legătura cu familiile din care provin și să se implice într-o viață socială activă în cadrul comunității. „Noi punem în practică aceste valori și găsim în mod constant modalități noi și mai bune de a îmbogăți viețile acestora.”
Pe de altă parte, prin Cluj Senior Village antreprenorul a dezvoltat primul complex rezidențial destinat seniorilor din România, localizat în Câmpenești, comuna Apahida, la 10 kilometri de Cluj-Napoca. „După o experiență de șase ani în domeniul îngrijirii vârstnicilor am creat un concept pentru seniorii care apreciază independența: apartamente de vânzare dedicate acestei categorii, unde ei pot beneficia de servicii de îngrijire disponibile la cerere, în funcție de necesități.” Complexul este format din 64 de apartamente în care vor locui aproximativ 100 de seniori, toți rezidenții urmând să aibă acces exclusiv la spațiile interioare de socializare și la parcul de 11.000 de metri pătrați, toate întreținute de personalul calificat al complexului. Prețurile pornesc de la 42.500 de euro (TVA inclus).
„Este posibil ca, odată cu trecerea anilor, rezidenții noștri să aibă nevoie de ajutor la unele activități casnice, cum ar fi curățenia sau spălatul rufelor, sau pur și simplu să își dorească să scape de grija pregătirii zilnice a mesei. Toate acestea și multe alte activități de îngrijire, suport și asigurare a siguranței rezidenților sunt oferite de personalul nostru profesionist, aflat 24 de ore la dispoziția acestora.”