Rata șomajului a scăzut pentru cea de-a noua lună consecutiv în decembrie anul trecut, ajungând la 6,87%, corespunzătoare unui număr de aproape 630.000 de șomeri.
Există mai multe explicații pentru scăderea ratei șomajului: ieșirea din perioada acordării de indemnizație de șomaj a celor care nu au reușit să-și găsească un loc de muncă, munca la negru, noile angajări făcute de mediul privat, dar și plecarea la muncă în străinătate cu forme legale de muncă. Pe tot parcursul anului trecut, peste 110.000 de români au ieșit din șomaj.
“Numărul de șomeri a scăzut deoarece mulți au ieșit din șomaj, iar indemnizația se poate acorda pentru maximum un an. În plus, nici nu s-au făcut prea multe disponibilizări în decembrie, dar cu siguranță rata șomajului va crește, deoarece s-au anunțat 10.000 – 15.000 de noi disponibilizări. Datele nu trebuie privite cu prea mult optimism”, este de părere Mariana Câmpeanu, fost ministru al muncii și membru în Comisia pentru muncă în Camera Deputaților.
Din statisticile Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă (ANOFM) au ieșit peste 110.000 de șomeri de la începutul anului trecut, deși – cel puțin teoretic- numărul șomerilor ar fi trebuit să crească, având în vedere că numai în primele nouă luni ale acestui an au fost disponibulizați peste 140.000 de salariați, potrivit datelor de la Institutul Național de Statistică. Paradoxul scăderii unei rate a șomajului care a ajuns la cote de creștere istorice anul trecut într-un an în care companiile au continuat restructurările se poate explica și prin faptul că o parte din salariați s-au pensionat, iar firmele nu au făcut înlocuiri pe pozițiile ocupate de aceștia. Astfel, numărul salariaților poate scădea fără ca rata șomajului să crească, având în vedere că, trimestrial, 70.000- 80.000 de oameni ies la pensie.
“Șomajul a scăzut pentru că se creează noi locuri de muncă, economia privată merge foarte bine. Eu am spus încă din aprilie că va scădea, în pofida temerilor că va crește, numai eu știu o companie din Alba care caută 1.000 de oameni. Probleme mai mari ale șomajului sunt în județele Mehedinți și Vaslui, dar și acolo lucrurile încep să se miște”, a spus Silviu Bian, președintele ANOFM. Întrebat de ce nu se regăsesc pe listele agențiilor de șomaj cei peste 80.000 de bugetari concediați, Bian a răspuns că o mare parte dintre aceștia s-au angajat sau și-au deschis un business propriu.
Pe de altă parte, tot ieri, Ioan Botiș, ministrul muncii, a spus că este posibil ca în luna februarie să crească rata șomajului, dar nu semnificativ.
“Nu cred că putem vorbi de șomeri pe hârtie mai puțini. Prin modificările aduse în domeniu, cred că am dat o altă perspectivă celor ce se duc la agențiile de șomaj. O parte, cu siguranță, au găsit locuri de muncă”, a spus Botiș, citat de Mediafax.
De ce există locuri de muncă vacante și 600.000 de șomeri?
Deși avem una din cele mai mici rate ale șomajului din Europa, există peste 620.000 de persoane aflate în șomaj. Paradoxal, în fiecare săptămână ANOFM anunță câte 4.000 – 5.000 de locuri de muncă vacante, pentru care se găsesc cu greu candidați. Motivul? Profilul celor care își caută un job nu corespunde cu ceea ce caută angajatorii. De altfel, Premiul Nobel pentru Economie a fost decernat anul trecut economiștilor Peter A. Diamond, Dale T. Mortensen și Christopher A. Pissarides pentru teoria “Markets with Search Frictions” (“Piețe unde există fricțiuni la întâlnirea cererii cu oferta”), teorie care explică de ce rata șomajului este în continuare foarte mare, deși există locuri de muncă vacante.
Cum se calculează rata șomajului
În România, există două rate ale șomajului: cea calculată în fiecare lună de ANOFM și cea publicată trimestrial de către INS, adică rata BIM (Biroul Internațional al Muncii). Rata raportată de ANOFM se calculează pe baza declarațiilor persoanelor care se înscriu la agențiile pentru ocupare, iar cea a INS se realizează pe baza datelor de la anchetele făcute în gospodării și care include și persoanele care nu lucrează, dar care nici nu se înscriu la agențiile pentru șomeri.
Ultimele raportări arată că rata BIM a crescut anul trecut, în timp ce rata calculată de ANOFM a scăzut în aceeași perioadă.