Diane Johnson
Le Divorce
Editura Leda
Diane Jonson este romancieră,
eseistă și scenaristă americană, de două ori finalistă la Pulitzer
Prize și de trei ori la National Book Award, comparată cu Jane
Austen și Edith Wharton pentru comediile ei de moravuri despre
americani care trăiesc în străinătate. Romanul de față este
povestea unei americance istețe și sexy care vine la Paris să-și
viziteze sora vitregă, pe Roxy, o poetă a cărei căsnicie cu un
membru al unei familii de aristocrați francezi i-a asigurat un loc
de invidiat în societatea pariziană. Însă
la vie en rose nu
prea se regăsește în căminul familiei Persand: soțul lui Roxy
tocmai a părăsit-o pe aceasta pentru soția cehoslovacă a unui
avocat american. Se aud oare zvonuri de
…divorce? Romanul a
fost ecranizat în 2003, în regia lui James Ivory, cu Kate Hudson,
Naomi Watts, Glenn Close, Leslie Caron, Rona Hartner, Stephen Fry
etc. Filmul a fost recompensat cu Premiul Wella pentru regie la
Festivalul de film de la Veneția. Traducere din limba engleză și
note de Ioana Jelea.
Matei Vișniec
Domnul K.
eliberat
Editura Cartea
Românească
“
Domnul K. eliberat este,
în primul rând, un omagiu adus lui Kafka. Această carte e însă
legată și de un anume moment din viața mea: plecarea din România,
în 1987. În România nu avusesem niciodată de gând să scriu un roman
care să se raporteze direct la Kafka, scrisesem doar piese legate
de lumea kafkiană în care trăisem. Ajuns la Paris însă, am simțit
un șoc: șocul libertății. Ieșeam parcă dintr-o închisoare și nu
știam ce să fac cu libertatea mea. M-am simțit, brusc, ca
personajul lui Kafka, domnul K., dar trăind o traumă în sens
invers, altfel spus, nu șocul arestării, ci șocul eliberării.”
(Matei Vișniec) Foarte pe scurt: Josef K. este eliberat din
închisoare și așteaptă sine die întâlnirea cu directorul
închisorii, pentru a afla ce presupune “a fi liber”.
Alan Bradley
Plăcinta e dulce la sfarșit
Editura Trei
Roman
tradus în 36 de limbi și încununat cu mai multe premii, care are
drept eroină o fetiță detectiv de 11 ani, Flavia de Luce,
îndrăgostită de experimente chimice și expertă în prepararea unor
otrăvuri pe care le testează pe propriile ei surori răutăcioase.
Acțiunea se petrece în Anglia anului 1950, la conacul Buckshaw din
Bishop’s Lacey, unde cadavrul unui necunoscut apare peste noapte în
parcela cu castraveți a grădinii. Când stăpânul casei, colonelul de
Luce, este arestat ca suspect, fiica lui cea mică, Flavia, începe
să cerceteze cazul și descoperă o poveste cu magicieni,
colecționari fanatici de timbre și sinucideri dubioase. Traducere
din engleză de Monica Vlad.
Gheorghe
Perian
Literatura în
schimbare
Editura Limes
“Schimbarea despre care se
vorbește în această carte a avut loc la sfârșitul secolului trecut,
începând cu anii 80, când o nou generație de scriitori – ce se va
numi postmodernistă – și-a făcut intrarea în literatura română.
(…) Tipărită cu întârziere, cartea face pereche cu
<<Scriitori români postmoderni>>, volum apărut în 1996,
pe care îl completează, dar se și deosebește de el. Acela era un
studiu preponderent analitic, cuprinzând portretele critice ale
unor importanți scriitori postmoderniști, în vreme ce culegerea de
acum vine cu abordări mai degrabă sintetice, fiind orientată către
fenomene și probleme literare cu aspect general.” Articolele au
fost publciate în diferite reviste literare, începând cu anul
1978.
Walter Benjamin
Copilărie berlineză la
1900
Editura Humanitas
Cu studiu introductiv de Peter Szondi
și o postfață de Theodor W.Adorno. Traducere din germană și note de
Andrei Anastasescu. Începută în 1932 și revizuită de mai multe ori
până în 1938, “Copilărie berlineză la 1900” a rămas nepublicată în
timpul vieții lui Walter Benjamin (1892-1940). Amintirea copilăriei
petrecute în sânul unei familii evreiești din marea burghezie
devine o succesiune de locuri și lucruri – străzi, piețe, parcuri,
încăperi, obiecte ale vieții de zi cu zi – care, fără a ține cont
de vreun imperativ cronologic, se aranjează după bunul plac al
memoriei înseși. Cititorului i se arată “pe viu” cum funcționează
memoria: prin suprapuneri între prezent și trecut, vis și amintire,
prin “nesfârșite interpolări în ceea ce a fost” (Benjamin), prin
izolarea și reasamblarea spontană a imaginilor, prin analogie și
deformare. Cartea, susține editura, este un text fundamental al
modernismului.
Adrian Păunescu
Vinovat de iubire
Editura Curtea
veche
Nu e un volum de versuri, ci un roman,
scris, după cum mărturisește autorul, în 1990, la sugestia
regizorului Cornel Diaconu, roman din care au apărut fragmente în
revista Trup și suflet. Cartea n-a fost încredințată tiparului
vreme de 20 de ani. Este povestea a doi bărbați care împărtășesc un
destin comun, un actor și un poet supunându-se în sanatoriului unui
doctor unei terapii prin somn, considerându-se bolnavi de iubire.
Acțiunea se desfășoară în preajma Craciunului 1989.
