Potrivit unui comunicat emis de cercetătorii de la Jet Propulsion Laboratory, un centru pe care NASA îl deține în orașul Pasadena din California, sonda Voyager 1 a trimis spre Terra o serie de date care arată o creștere semnificativă a fluxului de particule încărcate electric, emise din afara sistemului nostru solar.
“Oamenii de știință implicați în proiectul Voyager au analizat această creștere rapidă (a fluxului de particule, n.r.) și au ajuns la o concluzie inevitabilă și istorică – primul emisar interstelar al omenirii se află la marginea sistemului nostru solar”, se afirmă în cominicatul emis de NASA.
Sonda Voyager 1, alături de sora ei Voyager 2, a fost lansată în 1977 și se află acum la o distanță de 18 miliarde de kilometri de Soare. Sonda călătorește în spațiu cu o viteză de 17 kilometri pe secundă și, în prezent, este nevoie de 16 ore și 38 de minute pentru ca datele pe care ea le transmite să ajungă la rețeaua de laboratoare NASA de pe Terra. Sonda Voyager 2 se află la o distanță de aproximativ 15 miliarde de kilometri de Soare.
Cele două sonde au explorat toate planetele uriașe din sistemul nostru solar: Jupiter, Saturn, Uranus și Neptun, dar și 48 dintre sateliții acestora.
Ambele sonde au la bord mesaje de întâmpinare pentru eventualele forme de viață extraterestră cu care ar putea să se întâlnească în călătoria lor interspațială. Printre dispozitivele de la bordul lor se află un fonograf ce conține un disc din aur de 12 inch pe care se află sunete și imagini ce caracterizează cultura terestră, selecționate în 1977 de un comitet de experți coordonat de cunoscutul om de știință Carl Sagan.
Particulele încărcate electric care se izbesc acum de Voyager 1 sunt generate de stele care au explodat în galaxia noastră, dar în afara Sistemului Solar. Acest flux se intensifică constant și rapid, pe măsură ce sonda americană se apropie de spațiul interstelar, iar această intensificare a devenit considerabilă în ultimele luni.
Locul exact în care se află marginea Sistemului Solar nu este determinat cu precizie, dar un alt indicator care va certifica faptul că Voyager 1 a intrat în spațiul interstelar, și care este așteptat să se producă în viitorul apropiat, constă în modificarea de direcție a câmpului magnetic din jurul sondei. Savanții de la NASA analizează în aceste zile cele mai recente date transmise de Voyager 1 pentru a vedea dacă această modificare s-a produs.
Sursele de propulsie, alimentate cu plutoniu, ale celor două sonde Voyager au fost proiectate pentru a funcționa cel puțin până în anul 2025. După ce aceste surse nu vor mai funcționa, cele două sonde vor continua să călătorească prin spațiu, plutind spre alte stele din galaxia Calea Lactee, însă nu vor mai putea să transmită date spre Terra.