Soprana, flautul si pianul

Palatul Natiunilor Unite din Geneva a cunoscut intr-una dintre serile lunii decembrie o animatie deosebita, diplomatia lasand cale libera culturii. In saloanele elegante ale cladirii de pe Avenue de la Paix, s-a derulat o Seara Culturala Romana in cadrul careia s-a bucurat de aplauze o formatie muzicala originala, Trio Althair, alcatuita din interprete originare din Romania. Despre concertul de la Geneva, ca si despre acest trio inedit in peisajul muzical european, ne vorbeste una dintre componentele grupului, flautista Otilia Mignotte Panaitescu.

– Ce este Trio Althair?
– Suntem o formatie camerala infiintata in urma cu un an si alcatuita din soprana Ioana Bentoiu, pianista Ioana Primus si subsemnata, interpreta la flaut. Numele trio-ului vine de la steaua stralucitoare Althair. Ioana Bentoiu a avut aceasta idee, iar noi am subscris cu entuziasm la ea, cu gandul la lumina pe care speram sa o aducem in sufletele ascultatorilor nostri. Alaturarea, in cadrul aceleiasi formatii, a vocii umane, a pianului si a flautului reprezinta un lucru destul de rar in salile de concert. Acesta a fost si motivul care ne-a determinat sa incercam sa relevam iubitorilor muzicii o lume plina de sensibilitate, datorata mariajului original al timbrelor si culorilor sonore ale celor trei instrumente. Repertoriul nostru e foarte divers. Interpretam lucrari de Mozart, Brahms, Ravel, Enescu, Poulenc, Bentoiu, Grigoriu, in concerte si recitaluri din Franta, Elvetia si Germania, ca formatie camerala, cu orchestra, dar si ca soliste.
– Spuneti-mi cateva cuvinte despre fiecare dintre membrii acestui trio!
– Suntem toate nascute in Bucuresti. Ioana Bentoiu vine dintr-o familie de artisti: mama sa este scriitoare, iar tatal este compozitorul Pascal Bentoiu. A urmat cursurile Academiei de Muzica din Bucuresti, avandu-le ca profesoare pe Arta Florescu si Valentina Cretoiu. Dupa ce s-a stabilit in Elvetia, a urmat clasele de perfectionare cu Juliette Bise la Conservatorul din Lausanne, clase pe care le-a absolvit cu Premiul I de Virtuozitate cu Felicitari. A interpretat numeroase roluri pe scene lirice din Elvetia, Germania, Franta, Italia, Croatia si Romania. In prezent, este titulara unei clase de canto si a unui studio de opera la Institutul Ribaupierre din Lausanne. Ioana Primus s-a stabilit in Germania cu parintii de la varsta de 5 ani. A urmat Conservatorul din Stuttgart la clasa Shoshanei Rudiakov, iar dupa obtinerea diplomei si-a continuat studiile la Conservatorul din Lausanne, clasa profesorului Jean-Francois Antonioli. A obtinut numeroase premii in cadrul intalnirilor Jeunesses Musicales si este prezenta in concerte in Germania, Elvetia, Franta, Italia si Ucraina. In ce ma priveste, am absolvit Academia de Arta din Bucuresti. Incepand cu 1990, l-am avut ca maestru pe Jean Claude Hermenjat, la Conservatorul Superior de Muzica din Geneva, unde am obtinut Diploma de Virtuozitate. Am avut sansa sa ma perfectionez cu mari flautisti contemporani, precum Christian Larde, Patrick Gallois, Raymond Guyot. Am cantat in Elvetia, Franta, Germania, Belgia si Romania.
– Sa revenim la concertul sustinut inainte de Craciun la Geneva. Ce lucrari ati interpretat?
–  Concertul de la sediul Natiunilor Unite din Geneva a fost prilejuit de Seara Culturala Romana, desfasurata sub inaltul patronaj al directorului general al Oficiului Natiunlor Unite, Serghei Ordzhonikidze, si al ambasadoarei Romaniei, Anda Filip. In program au figurat lucrari de Paul Ladmirault, Johannes Brahms, Th. Grigoriu, Maurice Ravel, Frank Martin, Francis Poulenc. Cred ca stradaniile noastre au fost incununate de succes, daca iau in considerare aplauzele si aprecierile primite.
– Ce alte prezente concertistice ati avut in ultima perioada?
– Dintre ultimele concerte, l-as aminti pe cel sustinut la Lausanne, unde trio-ul Althair a prezentat acelasi program ca la Geneva si unde ne-am bucurat de un public avizat si calduros. In cadrul ansamblului Nouvel Orchestre de Geneve, am participat, in noiembrie, la concertul dat in cinstea implinirii a 100 de ani de la nasterea compozitorului elvetian Andre-FranA§ois Marescotti. De asemenea, la Morges, tot in Elvetia, am luat parte la un concert sub bagheta dirijorului Michel Dumonthez, concert care a inclus cunoscutele “Anotimpuri” ale lui Haydn. O alta evolutie in cadrul aceleiasi orchestre am avut-o pe 1 decembrie, la Chaux de Fonds (Jura Suisse), un oras elvetian cu traditie culturala solida. Aici am interpretat piese ca “Dumbarton Oaks” de Stravinski si cantata nr. 78 de J.S. Bach.
– Ce v-a determinat sa constituiti aceasta formatie?
– Atunci cand am infiintat trio-ul Althair, ne-am gandit sa valorificam o categorie de repertoriu destul de rar abordat, cel pentru voce, pian si flaut, precum si repertoriul propriu fiecaruia dintre instrumente. In aceasta perspectiva, am dori  mult sa gasim si piese de compozitori romani, pe care sa-i facem cunoscuti melomanilor de aici. Din pacate, daca asemenea lucrari exista, ele nu sunt tiparite. As mai adauga faptul ca, impreuna cu chitaristul Eric Roussel, am infiintat, in 1996, un duo intitulat Alma. Si de aceasta data am fost atrasa de gasirea unor sonoritati muzicale mai deosebite. Impletirea sunetelor flautului si ale chitarei, intr-un repertoriu cu radacini in folclor, a facut sa avem un mare succes de public; in 1999 am realizat si un CD, intitulat Vagues Latines, cu lucrari ale unor compozitori romani, francezi, argentinieni si brazilieni.
– Cum se vede din Franta si Elvetia viata artistica romaneasca?
– Impresia mea este ca se dovedeste la fel de bogata si interesanta ca atunci cand ma aflam in Romania, poate chiar mai indrazneata, mai la curent cu ce se intampla in restul lumii. Din pacate, ceea ce lipseste sunt resursele financiare necesare pentru a da consistenta unor proiecte indraznete. Si ar mai fi un detaliu. Pe langa activitatea concertistica la care m-am referit, sunt profesoara de flaut in patru scoli de muzica din Franta si Elvetia. In aceasta calitate, am avut satisfactia sa constat ca, vorbind elevilor mei despre Romania, unii au dorit sa descopere muzica romaneasca. Am reusit sa-mi procur cateva partituri, dar dorinta mea de a face cunoscut patrimoniul muzical romanesc ramane o mare problema. De aceea cred ca Uniunea Compozitorilor si Muzicologilor ar trebui sa se preocupe mai mult de acest aspect, intrucat efortul financiar de a multiplica niste partituri este minim, iar roadele unei asemenea intreprinderi s-ar vedea neintarziat. Personal, sunt interesata sa fac orice este necesar in acest domeniu, ca un sincer si modest mesager al muzicii romanesti in aceasta parte a Europei.
– Vorbiti o limba romana corecta si expresiva. In familia dvs. se vorbeste romaneste?
– Da, vorbim limba romana atunci cand sunt cu fetita mea, Lise, care are acum 7 ani. Atunci cand este reunita intreaga familie, vorbim franceza, desi sotul meu, Gilles, a ajuns sa inteleaga putin romaneste. Lise cunoaste multe cantece romanesti pentru copii si are o mare placere de a le canta.
– Ce proiecte artistice aveti?
– In ce priveste trio-ul Althair, am dori sa cantam si in Romania, pe scena Ateneului, dar si in alte orase. Avem deja o serie de contacte in acest sens si speram ca proiectul sa se realizeze in 2003. De asemenea, cu Duo Alma (flaut si chitara) dorim sa participam la Festivalul de la Sinaia. In rest, concerte, multe concerte cu orchestre, in Franta si Elvetia.

Acest material apare in Ziarul de Duminica, suplimentul cultural al Ziarului Financiar