O febra subterana traverseaza birourile companiilor de asigurari, ale bancilor , ale companiilor de publicitate, ale firmelor de media, ale companiilor de brokeraj de actiuni, ale administratorilor de fonduri: vin banii.
Incepe o a doua cuponiada: fondurile de pensii private, obligatorii si facultative, la care vor contribui 2,5 milioane de salariati inca din acest an si ale caror active vor ajunge la miliarde de euro in cinci ani.
Companiile de asigurari nu mai stiu ce programe de marketing sa croiasca si cum sa mai ambaleze cuvantul “batranete” astfel incat sa nu-si indeparteze clientii cu acest cuvant “urat”, ci dimpotriva, sa ii atraga. Metroul, Gara de Nord, toate locurile publice cu un trafic mare au fost deja invadate de mesaje publicitare privind pensiile private. Ca si in industria asigurarilor de viata, produsele de pensii sunt oarecum asemanatoare, astfel incat doar marketingul si brandul vor face diferenta.
In acest moment sunt inca confuzii mari intre pensiile private si asigurarile de viata cu economisire vandute de companiile de asigurari pana acum sub numele de pensii private. De asemenea, nu este clara in mintea multora dintre romani nici diferenta dintre pensiile private facultative si cele obligatorii. Vanzarea pensiilor facultative a inceput deja, pe cand contributiile pentru pensiile private obligatorii vor incepe de abia la 1 ianuarie 2008.
Dar cand va incepe tavalugul, efectul pe piata financiara va fi urias. Dintr-odata, milioane de oameni vor descoperi bursa, pentru ca fondurile la care vor adera vor putea investi banii in proportie de pana la 50% in actiuni si obligatiuni romanesti si straine.
Dintr-odata, oamenii vor avea in fata ochilor in fiecare luna in rapoartele fondului la care au aderat simboluri ca SNP, BRD sau TLV. Atunci vor vedea ca relatia lor cu o mare companie din Romania poate fi nu numai de a-i cumpara produsele, ci si de a-i deveni actionar, astfel ca oamenii nu numai ca vor alimenta de la Petrom (simbol bursier SNP) sau isi vor depune banii la BRD (BRD) ori Banca Transilvania (TLV), ci vor putea deveni si proprietari la aceste companii si banci.
Cand ei vor observa ca in portofoliul fondului de pensii investitia in actiuni are un randament de 20-30% pe an sau poate 50%, in timp ce un depozit bancar nu ofera decat 8%, vor intreba ce inseamna aceste simboluri, vor afla de bursa. Un mai bun marketing nu se putea face. Oamenii vor suna, vor intreba, vor dori sa depaseasca statutul de clienti si vor ajunge la cel de actionar.
Pe de alta parte, administratorii de fonduri mutuale si brokerii abia asteapta noii clienti institutionali – administratorii de fonduri de pensii. Cifrele lor de afaceri se vor dubla, se vor tripla, se vor inzeci in urmatorii 5-10 ani. Administratorii performanti de fonduri vor fi vedete ca pe Wall Street.
La aceasta foame de actiuni vor raspunde intreprinzatorii romani, care vor veni cu companiile lor pe bursa, cum se intampla acum in Polonia, unde au fost zeci de listari anul trecut, fata de doar doua in Romania.
Niciun program de popularizare al bursei nu va fi mai eficient decat fondurile de pensii private. Prin aceste fonduri se va face practic educatia financiara a tinerei generatii, a celor de pana in 35 de ani, care vor fi obligati sa contribuie. Ei vor face comparatie intre fondurile de pensii, fonduri mutuale sau asigurarile de viata pe investitii.
Listarea companiilor pe bursa va presa restructurarea economiei. Pe de o parte, companiile va trebui sa faca raportari, sa devina transparente, sa-si informeze actionarii si sa aplice reguli de corporate-governance iar pe de alta parte, noii listati vor deveni tinta pentru fondurile de investitii straine. Acestea vor impune la randul lor randamente mai bune, vor presa pentru profit astfel incat managementul se va imbunatati vrand, nevrand.
Aceasta va fi de altfel o mare sansa pentru intreprinzatorii romani confruntati cu competitia internationala. Managerii profesionisti care vor fi capabili sa raporteze rezultatele trimestriale mai bune de fiecare data, care vor duce in sus pretul actiunilor, vor fi cotati din ce in ce mai bine. Economia va dobandi o dimensiune bursiera, care acum este mult subevaluata.
Jurnalele de stiri nu vor incheia fara a anunta fluctuatia indicelui BET. Oamenii vor afla dintr-odata ca nu sunt numai angajati, ci pot fi si actionari. In Statele Unite, jumatate din capitalizarea bursiera este detinuta de fondurile de pensii si fondurile mutuale la care contribuie cele 120 de milioane de angajati americani.
Febra creditelor, febra caselor? Inca n-am vazut nimic. Urmeaza febra bursei.
Sorin Paslaru este redactorul-sef al ZF
Opiniile aparțin autorului și nu reprezintă neapărat poziția Ziarului Financiar.