Majorarea deficitului bugetar neînsoțită de creștere economică va duce foarte repede, așa cum s-a dovedit în ultimii doi, la o datorie publică tot mai mare atât ca pondere în PIB, cât și ca volum absolut.
Problema României nu este că avem un deficit bugetar de 7%, ci că ponderea sa în totalul cheltuielilor bugetare este mult, mult mai mare decât în cazul tuturor țărilor din Uniunea Europeană.
Măsura comună a deficitului bugetar este ca proporție în PIB. Dar 7% din PIB deficit bugetar într-o țară ca România unde veniturile din taxe în PIB nu reprezintă decât 32% înseamnă că aproape o cincime din cheltuielile de 39% din PIB se finanțează pe datorie.
Cu cât este mai mare ponderea veniturilor în PIB, cu atât cei 7% deficit cântăresc mai puțin și sunt mai ușor de finanțat. În cazul Poloniei (39% venituri bugetare în PIB) sau Ungariei (43% venituri din PIB), de exemplu, același deficit apasă mai puțin asupra economiei.
Dacă anul acesta ai cheltuieli de 100 la venituri de 80 de lei, iar în anii următori la fel, cum se prefigurează în cazul României, datoria de 20 se așază peste datoria de 20 și în scurt timp ratele depășesc investițiile.
Aceasta este capcana datoriilor care trebuie evitată cu orice preț. Este o chestiune istorică de care nicio țară în curs de dezvoltare nu a scăpat. Unele, precum Argentina, au intrat de câteva ori în default. Altele, cum este Polonia, au fost iertate de 20 de miliarde de dolari datorie în schimbul subminării regimului comunist, după cum a mărturisit recent unul din artizanii reformei din această țară.
Teoretic, scăderea taxelor ar trebui să scoată la lumină economia subterană. Inexistența unui sistem de deductibilități, deci insensibilitatea consumatorilor la a cere chitanțe pentru plata banilor, a subminat acest proces la relaxarea fiscală din 2005.
Dar încercări mai trebuie făcute. Presiunea pentru cheltuirea eficientă și corectă a banilor publici trebuie să fie la maxim. Oricât ar fi de hoți și de risipitori cei de la guvernare, disciplina fiscală aduce dezvoltarea și trebuie instituită.
Direcționarea cheltuielor dinspre consum spre investiții nu se poate face decât prin pârghii fiscale.
În Grecia, Guvernul a decis să ofere prime pentru cei care se prezintă cu chitanțe reprezentând achiziții de peste 6.000 de euro.
Istoric, starea de subdezvoltare a României este responsabilă pentru veniturile reduse. Cifrele de deficit bugetar sau de deficit extern nu sunt decât măsura pe hârtie, în documente, a celor 2.000 de comune neconectate la apă și canalizare, a celor un milion de gospodării din mediul rural cu 1-2 vaci și 2-3 hectare în exploatare, adică a unei economii înapoiate.
În loc să se discute atât despre PIB și deficite, mai bine s-ar discuta despre starea de înapoiere care caracterizează nu numai mediul rural, dar și cel urban dezvoltat, cum este Bucureștiul, unde sufocarea în trafic și poluarea pot fi echivalente cu lipsa canalizării de la țară.
Scoaterea țării din starea de înapoiere ar trebui să fie principala preocupare. Modernizarea va aduce și consum de pastă de dinți, și de locuințe echipate cu băi, și de computere, și de ziare, deci creștere economică și profituri companiilor.
Opiniile aparțin autorului și nu reprezintă neapărat poziția Ziarului Financiar.