Sculptorul Aurel Vlad, reprezentant de seamă al generației anilor 1980, dezvoltă în ultimele decenii unul dintre cele mai coerente și importante programe artistice. Interesat fiind de o sondare atentă a comportamentului uman aflat la limită, sculptura lui Aurel Vlad dezvoltă o emoție și adesea o neliniște, ce interpelează activ privitorul. În fața unei sculpturi de Aurel Vlad nu poți să fi nepăsător, nu poți să nu reacționezi, nu poți să nu te întrebi cine suntem și de unde venim.
Jose Saramango în „Eseu despre luciditate” scria: „Când ne naștem, când venim pe această lume, este ca și cum am fi semnat un contract pentru tot restul vieții noastre, dar vine o zi în care ajungem să ne întrebăm, Oare cine a semnat în numele nostru”. Călăuziți de steaua norocoasă „Pelerinii” lui Vlad caută divinitatea, dar pentru a o întâlni ei trebuie să-și învingă spaimele. Frica, teama, angoasele, momentele de slăbiciune și neliniște trezesc în om cele mai nebănuite reacții. În „Dedal si Icar”, Icar dorește să se înalțe, dar este oprit de teama care pune stăpânire pe tatăl său. Brațele lui Dedal îl opresc pe Icar, este spaima părintească de a nu se întâmpla ceva rău copilului iubit.
Spaima este unul dintre sentimentele cele mai comune și totodată cele mai înfricoșătoare ale omului. Este spaima dată de lipsa cunoașterii în „Eclipsa”, spaima de autocunoaștere în „Narcis” sau de puterea minții în „Cosmarul”. Este spaima de a nu te lăsa pradă instinctelor ucigașe, de a nu lăsa instinctul animal să te stăpânească în „Omul câine” sau spaima de moarte, care reconfirmă umanitatea prin „Înviere”.
Interogarea continuă este cea care declanșează drama umană. „David plângându-l pe Goliat” este în acest sens una dintre cele mai puternice comentarii la adresa istoriei recente a poporului roman. David reprezentat de poporul roman îl înfrânge pe Goliat, conducatorul mult iubit, însă la nici două decenii de la înfrângere, Goliat este regretat de David. Spaima lui David este dată de ideea că monstrul renaște, chiar din inima celor care au distrus monstrul. Aurel Vlad sondează în această lucrare întunericul și neprevăzutul din adâncul ființei umane, fața nevăzută a lucrurilor.
Sculptura expresionist gestuală a lui Aurel Vlad tulbură și în același timp seduce privitorul. Artistul autentic folosește aluzii și metafore pline de magie și misticism, caută și interoghează efemerul vieții umane. Personajele lui Aurel Vlad reprezintă lumea, o lume lipsită de puncte de referință, care doar prin puterea de sondare a sinelui se poate izbăvi. Spaima este cea care ne definește, dar și cea care ne redă umanității. A descifra sculptura lui Aurel Vlad înseamnă a activa o conștiință a angoaselor pe care el le-a pătruns până în adâncuri.
Text pentru expoziția Aurel Vlad – Spaima, Új Kriterion Galéria Miercurea Ciuc. Expoziția este deschisă până pe 10 mai.
Diana Dochia este curator și General Manager ANAID ART GALLERY, București