Testul decisiv pentru planurile zonei euro de relansare economică nu a fost niciodată Grecia, ci Spania, iar Uniunea Europeană dă semne că va pica acest test.
Noul plan de austeritate al guvernului spaniol nu a câștigat încrederea investitorilor, iar acest fapt este o amenințare nu doar pentru Spania, ci pentru întreaga Uniune Europeană, scrie Bloomberg. Guvernele europene trebuie să ia măsuri înainte de a fi prea târziu.
Guvernul de la Madrid a anunțat săptămâna trecută o serie de măsuri pentru reducerea deficitului bugetar cu 27,3 miliarde de euro în acest an printr-un mix de majorări de taxe pe companii, înghețări de salarii în sectorul public și reduceri de cheltuieli. Măsurile nu au reușit însă să oprească recenta creștere a costurilor de împrumut, potrivit Financial Times.
La licitația de obligațiuni spaniole derulată miercuri, lucrurile nu au mers foarte bine, pentru că cererea a fost scăzută, iar prețurile oferite au fost mici, guvernul reușind să atragă doar 2,6 miliarde de euro, minimul vizat. Costurile de împrumut ale Spaniei pentru obligațiunile cu scadența de zece ani pe piața secundară au crescut până la 5,7%, cel mai ridicat nivel de la începutul acestui an.
Noul plan de austeritate presupune reducerea deficitului bugetar în anul curent de la 8,5% din PIB la 5,3% din PIB, iar pe fondul contracției economice, acest lucru necesită o înăsprire fiscală de aproape 4% din PIB, în condițiile în care rata șomajului este deja de aproximativ 23%. Spania nu a îndeplinit țintele fiscale anterioare care au fost foarte dificil de atins, iar acum trebuie să recupereze terenul pierdut. Statul a ratat ținta bugetară deoarece guvernele regionale, asupra cărora Madridul are control limitat, nu au respectat cerințele, iar creșterea economică a fost mai mică decât cea estimată. Noul plan al guvernului nu este credibil și cu cât reușește mai mult să reducă cheltuielile bugetare, cu atât perspectivele privind creșterea economică și datoria publică sunt mai pesimiste.
Economia Greciei este mică, dar Spania este a patra economie a zonei euro și dacă situația se înrăutățește și mai mult, UE va resimți din plin acest lucru. Spania nu poate face față crizei fără a primi ajutor suplimentar din partea partenerilor europeni.
Austria se ferește de contagiune
Banca centrală a Austriei se va alătura băncii naționale a Germaniei, Bundesbank, și nu va accepta ca garanții obligațiunile bancare garantate de statele membre care au primit ajutoare financiare de la UE și FMI, notează Bloomberg.
“Am luat și noi această decizie. Este vorba de sume mici care vor avea un impact redus asupra colateralului total”, a declarat un purtător de cuvânt al băncii centrale austriece. Bundesbank a fost prima dintre băncile centrale care au aplicat modificarea legislației privind garanțiile anunțată de BCE pe 23 martie.
BCE nu mai impune băncilor să accepte obligațiuni bancare garantate de guvernele “al căror rating de credit nu este în conformitate cu nivelul de referință pentru îndeplinirea cerințelor minime privind standardele de creditare”. Băncile din cele trei state europene care au primit bailout-uri, respectiv Grecia, Portugalia și Irlanda, nu vor mai putea utiliza astfel de obligațiuni pentru a obține finanțare prin intermediul subsidiarelor din Germania și Austria.
Thomas Costerg, economist la Standard Chartered Bank din Londra, spune că și alte țări ar putea avea rezerve în a accepta astfel de garanții.
BCE rămâne gardianul zonei euro
Președintele BCE Mario Draghi a declarat, la doar câteva ore după ce premierul spaniol Mariano Rajoy a avertizat că Spania se află într-o situație “extrem de dificilă”, că discuția referitoare la retragerea sprijinului pe care BCE îl acordă băncilor din zona euro este “prematură”.
Pe fondul amplificării temerilor privind creșterea inflației în Germania, Draghi spune că BCE nu va ezita să contracareze riscurile creșterii prețurilor dacă este necesar.
“Politica monetară a zonei euro are ca obiectiv principal menținerea stabilității prețurilor pe termen mediu la nivelul întregii uniuni monetare. Depinde de factorii de decizie politică din fiecare țară să promoveze dezvoltarea internă care asigură competitivitatea economiilor lor”, a declarat Draghi.