Decizia celei mai incisive agenții de evaluare financiară Standard&Poor’s (S&P) de a tăia ratingul Spaniei cu două trepte la doar un nivel deasupra categoriei “junk” ar putea forța Madridul, nehotărât până acum, să ceară un bailout internațional, ceea ce ar da satisfacție piețelor de finanțare. Fondul Monetar Internațional presează, de asemenea, Spania să ceară ajutor avertizând că fără bailout costurile de finanțare ale țării ar atinge cote de nesuportat. În Grecia însă, industria începe să se miște, producția înregistrând prima creștere de la intrarea țării în criză, în urmă cu patru ani, impulsionată de exporturi.
S&P a redus ratingul suveran al Spaniei pentru a treia oară anul acesta, la “BBB-“, cu perspectivă negativă. Agenția își motivează decizia prin recesiunea tot mai profundă care limitează opțiunile guvernului pentru a repune economia pe picioare, scrie CNBC.
“Spania tărăgănează lucrurile de mult timp, iar efectul pozitiv al retrogradării ar putea fi grăbirea Spaniei deoarece investitorii vor pune din nou presiuni pe obligațiuni”, apreciază Ray Attrill, analist al Băncii Naționale a Australiei.
S&P este singura mare agenție de rating care a tăiat calificativul de top al SUA, aceasta întâmplându-se în august 2011. Moody’s a redus deja ratingul Spaniei la o singură treaptă deasupra categoriei “junk”, iar analiștii cred că agenția este reticentă în a acționa din nou deoarece nu vrea să fie învinuită că a forțat Madridul să ceară ajutor. Datoriile din categoria junk au un risc ridicat de default.
Liniște, dar doar pentru moment
Economistul-șef al FMI Olivier Blachard a atenționat că guvernul de la Madrid, condus de premierul Mariano Rajoy, merge pe un teren nesigur în încercarea de a-și face potecă afară din criză fără un bailout și fără ajustările pe care acesta le-ar impune.
El crede că actualele costuri de finanțare ale Spaniei sunt la niveluri suportabile doarece piețele au anticipat un sprijin din partea BCE și a mecanismului permanent de bailout al zonei euro ESM.
“Dar nu putem fi siguri că randamentele vor rămâne reduse pentru mult timp”, a spus economistul. Potrivit calculelor FMI, din Spania a fost retras capital de 296 miliarde euro în cele 12 luni încheiate în iunie, sumă echivalentă cu 27% din PIB, notează The Telegraph. Nici băncile din Spania, și nici chiar cele din Italia nu pot acoperi cu ușurință lipsurile de lichiditate apelând la BCE deoarece nu au garanții acceptabile.
FMI anticipează că recesiunea din Spania, acutizată de măsurile de austeritate luate de guvern pentru a evita un bailout cu condiții draconice precum cele din programele aplicate Greciei, se va prelungi anul viitor, când economia va scădea cu 1,3%. O consecință a declinului este șomajul record, de aproape 25%.
FMI este antiausteritate?!
De altfel, cu o întoarcere la 180 de grade față de recomandările pe care le făcea în trecut, Fondul le cere acum guvernelor să frâneze austeritatea.
“Uneori este mai bine să ai un pic mai mult timp”, a declarat directorul general al FMI Christine Lagarde, citată de Financial Times.
Însă în urmă cu doar un an instituția financiară internațională bătea cu putere în tobele ortodoxiei bugetare și avertiza că țările care se confruntă cu dificultăți de finanțare nu au altă opțiune decât să implementeze “complet și fără întârziere” planuri de reducere a deficitelor bugetare.
Recent, FMI s-a grăbit să explice că guvernele au subestimat sistematic impactul avut de austeritate asupra creșterii economice. În acest context, Lagarde spune că nu este recomandabil ca guvernele să țină cu dinții de țintele de reducere a deficitului dacă astfel este frânată creșterea.
Mai mult timp pentru reducerea deficitelor
Șefa FMI vrea, de asemenea, ca Spaniei și Greciei să li se dea mai mult timp pentru a-și reduce deficitele, scrie Thomson Reuters. “Aceasta am cerut pentru Portugalia, pentru Spania și pentru Grecia, despre care am spus de mai multe ori că au nevoie de doi ani în plus pentru a putea face față programului de consolidare fiscală”, a afirmat Lagarde.
Luni, zona euro a prelungit cu un an, până în 2014, termenul până la care Portugalia trebuie să aducă deficitul sub pragul de 3% din PIB tolerat de UE.
Grecia, stat aflat în al cincilea an de recesiune, a înregistrat în august prima creștere a producției industriale de după intrarea în criză, în urmă cu patru ani. Indicatorul a urcat cu 2,5% comparativ cu perioada similară din 2011. Analiștii atribuie creșterea dezghețării industriei exportatoare, care este ajutată de reducerea costurilor muncii, rezultat la care s-a ajuns după ce Atena a implementat măsuri cerute de creditorii internaționali.
“Sectoarele industriale cu orientare spre export, precum cel producător de medicamente și cel de minerit, au condus revenirea”, a spus Nick Magginas, economist la National Bank of Greece. Dar industria are o pondere de doar 15% în economia elenă, ceea ce înseamnă că revenirea acestui segment nu va putea revitaliza sustenabil economia.