Spania nu a ieșit încă din zodia problemelor și din “la crisis”, așa cum este numită criza economică în limba spa­niolă, chiar dacă situația stă mai bine acum decât în urmă cu două-trei luni. Pe atunci, țara iberică, alături de celelalte state PIIGS (acronim pentru Portugalia, Italia, Irlanda, Grecia, Spa­nia, statele cu cele mai mari datorii și deficite), era privită de investitorii internaționali ca fiind pe punctul de a intra în inca­pacitate de plată. Cu ajutorul pachetului în valoare de 750 mld. euro, organizat de Fondul Monetar Internațional și de Uniunea Europeană pentru a reda acestor țări credibilitatea, dar și prin intermediul unora dintre cele mai dure măsuri de austeritate adoptate la nivelul Bătrânului Continent, Spania a reușit să iasă destul de neșifonată după speculațiile privind criza datoriilor din zona euro.
Chiar și așa, țara iberică nu poate răsufla ușurată. Nu încă. “Chiar dacă a ieșit din recesiune tehnică la începutul lui 2010, Spania încă se confruntă cu condiții destul de puternice de re­ce­siune, iar această situație sugerează faptul că orice revenire a economiei spaniole va fi destul de moderată și nesigură”, a declarat Raj Badiani, economist în cadrul com­paniei IHS Global Insight, citat de Financial Times.
Problema cea mai mare a Spaniei rămâne deficitul bu­ge­tar, unul dintre cele mai mari la nivel european și principal res­ponsabil pentru turbulențele din zona euro din lunile mai și iunie. Premierul spaniol Jose Luis Rodriguez Zapatero a anunțat însă o serie de măsuri dure prin care vrea să reducă gaura bugetară de la 11,2% din PIB în 2009 la 6% anul viitor și până la 3% până în 2013. Zapatero este însă pus între ciocan și nicovală: trebuie să echilibreze nevoia de austeritate cu necesitatea de a folosi cheltuielile publice pentru a relua creș­terea economică. Acest lucru este cu atât mai dificil pentru Spania, în condițiile în care șomajul a urcat la 20% – 4 mi­lioane de spanioli nu au un loc de muncă – și în care creș­terea economică din anii anteriori s-a bazat preponderent pe in­dustria imobiliară, care acum se află în letargie. Anul acesta, spun analiștii citați de Financial Times, va începe construcția doar în cazul a 100.000 de case, adică o optime din numărul cons­truit în 2006, anul de glorie al sectorului imobiliar din țara iberică.
Pe de altă parte, aceleași statistici care au relevat cu puțin timp în urmă că Japonia a pierdut locul al doilea în topul celor mai mari economii mondiale în favoarea Chinei au arătat și că economia emergentă a Braziliei a depășit-o pe cea a Spaniei. Poate singura consolare a ibericilor este aceea că ei au fost cei care au câștigat Campionatul Mondial de Fotbal de anul acesta și nu dinamicii brazilieni.
În trimestrul doi economia Spaniei a crescut cu 0,2% trimestru la trimestru însă creșterea anuală a rămas negativă, de minus 0,2%. Estimările privind rezultatele economice din acest an sunt, de asemenea, pesimiste. Fondul Monetar Internațional vor­beș­te de o scădere de 0,4%.