Coasta de sud a Spaniei produce până la 25% din fructele și legumele Europei, însă din cauza agriculturii intensive, schimbărilor climatice și puțurilor ilegale, apa de care este nevoie pentru cultivarea acestora este tot mai insuficientă, notează Deutsche Welle.

Parcul Național Donana din sud-vestul Spaniei, una dintre cele mai importante zone umede din Europa, ce găzduiește milioane de păsări migratoare și specii pe cale de dispariție, duce lipsă tot mai acută de apă. Însă temperaturile în creștere și seceta provocate de schimbările climatice sunt doar o parte a problemei.

Regiunea protejată de UNESCO se bazează pe o pânză freatică care este exploatată de sute de puțuri ilegale. Motivul: aprovizionarea Europei cu fructe și legume. Spania furni­zează un sfert din fructele și legumele proaspete ale Europei.

Zona Donana a fost cândva teren regal de vânătoare, însă la începutul secolului al XX-lea, unele părți au început să fie folosite pentru agricultura de uscat, o agricultură în zone aride bazată în mare măsură pe apa de ploaie.

În 1971 însă Spania a declarat irigarea regiunii ca fiind de interes național. Planul Almonte-Marismas a făcut parte dintr-un efort masiv, sponsorizat de stat, de creștere a pro­ducției alimentare. Autoritățile au decis să parieze pe căpșuni, supranumite „aurul roșu“.

Însă cultivarea căpșunilor la scară a însemnat și utilizarea unei cantități mult mai mari de apă. Autoritățile au acordat cote și alocări generoase, fără a se gândi cât poate suporta pânza freatică.

Fermierii au apelat la puțuri și rezervoare ilegale pentru a compensa diferența.

Punctul de cotitură a venit în 2019, când un copil de 2 ani a căzut într-o groapă adâncă, se pare ilegală, de pe un teren agricol din apropiere orașului Malaga și a murit.

Mai multe detalii pe www.zf.ro

Forțele de poliție ale Gărzii Civile din Spania au creat drept urmare unități dedicate combaterii furtului de apă. Astăzi, poliția și ONG-urile urmăresc extracțiile ilegale de apă folosind o combinație de instrumente vechi și noi.

Într-o încercare de a remedia decenii de utilizare excesivă, autoritățile locale și naționale au negociat un plan comun de 1,4 miliarde de euro. Guvernul continuă să închidă puțuri ilegale. Oficialii au început de asemenea să cumpere terenuri agricole și să le transforme în arii protejate.

Între timp, fermierii au fost nevoiți să schimbe modul în care își irigă culturile. Mulți au trecut la sisteme prin picurare. Alții au început să planteze culturi care necesită mai puțină apă și să-și mute sezonul de creștere în luni mai reci.

Asigurarea apei, care nu mai este considerată o resursă nelimitată, va deveni o provocare tot mai mare odată cu intensificarea efectelor schimbărilor climatice. Abordarea supraexploatării resurselor de apă va necesita un efort coordonat din partea guvernelor, fermierilor și industriilor care depind de apă.