Dobanda BNR de 8,5% este un magnet puternic pentru banii fierbinti.
Banii strainilor au umflat volumul tranzactiilor de pe piata valutara interbancara pana la nivelul record de 14,3 miliarde de euro in luna martie, in crestere cu peste sase miliarde fata de media lunara a anului trecut.
Cresterea dobanzilor pe parcursul ultimelor luni a reaprins interesul investitorilor straini pentru plasamente speculative in lei, chiar daca zona pietelor emergente in ansamblu cunoaste oscilatii in atractivitate. Incepand din decembrie, cand dobanzile pe piata monetara au inceput sa se ridice de la minimele de sub 1% inregistrate in octombrie-noiembrie, tranzactiile valutare au insumat in fiecare luna peste 10 miliarde de euro, cumuland in patru luni aproape 50 de miliarde de euro.
Preponderenta miscarilor de capital ordonate de investitori financiari a iesit in evidenta zilele trecute, cand volumele s-au prabusit la circa 200 mil. euro in conditiile in care pietele occidentale au fost inchise cu ocazia Pastelui catolic.
Imediat apoi, volumul tranzactiilor zilnice a revenit la 700-800 mil. euro.
“Cresterea volumului in ultimele luni este strans legata de prezenta investitorilor financiari. Daca ne gandim ca acum un an prezenta acestora nu era foarte importanta si ne uitam la cat de mult au crescut volumele intre timp, putem aprecia ca aproximativ 40-50% din tranzactiile zilnice sunt de natura financiara si nu comerciala”, comenteaza Radu Craciun, analist-sef la ABN Amro Romania.
Pe piata circula insa si estimari mai “pesimiste” in privinta ponderii capitalurilor speculative pe piata valutara. “Doar 20% din aceste fonduri sunt bani comerciali, iar restul sunt speculativi. De altfel, ultimele zile ofera o imagine destul de buna in acest sens”, afirma un dealer.
Cert este ca in urma cu un an era suficient un ordin de 10 milioane de euro pentru ca piata sa se miste imediat prin aprecierea sau deprecierea leului, insa acum astfel de sume sunt inghitite cu usurinta, de-abia de la ordine de 15 mil. euro in sus aparand miscari ale cursului de schimb. Ordinele clientilor corporativi romani oscileaza de obicei intre
1 si 5 milioane de euro, in timp ce investitorii straini intra si ies cu cate 5-10 milioane o data.
Dealerii spun insa ca volumele totale sunt distorsionate, intrucat cu jucatorii nerezidenti bancile prefera sa efectueze tranzactii valutare in dublu sens – vanzare si cumparare de valuta simultane, cu decontare la date si cursuri diferite, astfel ca un singur client apare inregistrat de doua ori.
Oricum, Radu Craciun sustine ca ponderea mare a investitorilor financiari este sugerata si de faptul ca spre deosebire de 2005, cand leul se aprecia fara nicio legatura cu ceea ce se intampla pe pietele din regiune, “acum vedem o corelatie tot mai stransa”.
Anul trecut, piata era dominata de asteptari privind continuarea in pas alert a tendintei de apreciere a leului, iar intrarile de valuta nu faceau decat sa preseze in aceasta directie.
In ultimele luni, presiunea capitalului strain nu a mai fost vizibila, cursul inregistrand o serie de oscilatii marunte, cu mai multe reveniri. Explicatia? “Acum unii cred ca leul se va aprecia in continuare, in timp ce altii cred ca nu va merge dincolo de 3,48 lei/euro si cumpara cand vad cursul coborand. Multi isi iau profitul prin tranzactii facute intr-un interval cuprins intre 3,48 si 3,51 lei/euro”, spune Radu Craciun, considerand ca astfel temutii investitori speculativi iau de pe umerii BNR responsabilitatea mentinerii unei stabilitati a cursului.
Cert este ca in noul context sunt suficiente miscari ale cursului cu numai 1 ban pentru ca investitorii financiari sa ia decizii de intrare sau de iesire de pe piata.
“Amplitudinea miscarilor pe leu este net inferioara in comparatie cu zlotul polonez sau forintul maghiar. Acest fapt poate fi un argument ce contrazice scenariul iesirilor masive de pe leu, favorizand scenariul marcarii unor profituri si redeschiderea de noi pozitii pe leu. Acesta poate fi sustinut si de volumul de tranzactii din piata valutara inregistrat in luna martie”, considera Florian Libocor, analist financiar.
Fara indoiala, dobanda de 8,5% pe an oferita de BNR reprezinta un magnet destul de puternic pentru capitalurile speculative, incurajate si de asteptarile privind eventuale noi cresteri ale dobanzii de interventie.
“Dupa cresterea dobanzii de politica monetara si a sterilizarii, plasamentele in lei sunt mult mai atractive. Acesta este si pericolul privind o noua majorare a dobanzii, pentru ca ar fi atrase si mai multe capitaluri. Acestea ar putea sa puna presiune pe curs la un moment ulterior, cand BNR va trebui sa coboare dobanzile, in pas cu inflatia”, comenteaza Ionut Dumitru, head of research la Raiffeisen Bank.
Una din temerile majore ale BNR o reprezinta tocmai o posibila crestere masiva a intrarilor de capital speculativ, care ar provoca o apreciere a leului nesustenabila in timp. Consecinta fireasca ar fi o corectie brutala a cursului, care s-ar reflecta in cresterea inflatiei mult mai vizibil decat ar face-o aprecierea prin scaderi de preturi.
La sfarsitul lui februarie, statisticile BNR consemnau un sold al depozitelor constituite de straini in lei reprezentand echivalentul a 900 mil. euro.