Unele banci europene incep sa se simta mici in raport cu o super-liga de banci globale, majoritatea cu sediul in Statele Unite, relateaza Financial Times.
Bancile Europei s-au bucurat recent de una dintre cele mai profitabile perioade din ultimii cativa ani, determinata de un nivel mai ridicat al creditelor de consum contractate si de provizioanele reduse legate de creditele neperformante.
Insa, in contextul in care bancile europene au asistat la o crestere a rentabilitatii financiare (ROE) de la 11% in 2002 la 14% in prezent, s-au reluat si discutiile referitoare la procesul de consolidare cross-border a sectorului bancar in urma ofertei in valoare de 8,4 miliarde de lire sterline depuse de banca spaniola Santander Central Hispano pentru banca britanica Abbey National.
“In urma stabilizarii climatului operational, al temperarii temerilor legate de pozitia financiara a institutiilor aflate in dificultate, a crescut probabilitatea ca bancile sa ia in considerare posibile fuziuni transformationale,” spune Bernard de Longevialle, analist in cadrul agentiei de rating Standard & Poor’s.
Discutiile referitoare la fuziunile cross-border au fost relansate in acest an in contextul in care o super-liga de banci globale avandu-si in cea mai mare parte sediul in Statele Unite este in curs de formare. Unele banci europene incep sa se simta mici in comparatie cu banci ca Bank of America, a carei capitalizare de piata se ridica la 100 miliarde de lire sterline.
In urma tranzactiei din acest an de preluare a Bank One de catre JP Morgan Chase, in valoare de 58 miliarde de dolari, si a celei de anul trecut de preluare a FleetBoston Financial de catre Bank of America, in valoare de 47 miliarde de dolari, au luat nastere giganti cu baze de capital si resurse mult mai vaste decat cele ale rivalelor europene.
In plus, unii giganti americani se apropie tot mai mult de limita privind cota de piata in termeni de depozite care le este permisa sub legislatia americana, incepand din acest motiv sa-si arunce privirile peste Alantic in vederea incheierii unor achizitii. Evolutia ofertei Santander pentru Abbey este urmarita indeaproape, studiindu-se posibilitatea transformarii acesteia intr-un punct de referinta pentru posibilele viitoare fuziuni cross-border.
Luna trecuta, Gerrit Zalm, ministrul olandez de finante, a carui tara detine in prezent presedintia Uniunii Europene, a invitat trei bancheri importanti din cadrul ABN-Amro, BNP Paribas si Royal Bank of Scotland pentru a-i indica lui si celorlalti 24 ministri de finante din cadrul UE obstacolele ce stau in calea incheierii de fuziuni cross-border pe segmentul operatiunilor bancare cu persoane fizice.
“Toate aceste discutii sunt generate de teama de rivalele americane si de mega-tranzactiile incheiate pe piata Statelor Unite,” spune Gery Rawcliffe, din cadrul Fitch Ratings. “Nu cred, totusi, ca acest proces de consolidare cross-border se va derula peste noapte in Italia, Franta si Germania”, adauga acesta.
John Varley, director executiv al Barclays, declara ca mega-fuziunile din Statele Unite au constituit “un apel de avertisment adresat consiliilor directoare ale bancilor din intreaga lume”.
Sir Fred Goodwin, director executiv al Royal Bank of Scotland, crede ca a crescut in prezent probabilitatea incheierii unor tranzactii bancare cross-border in Europa.
“Am fost primii ce am sustinut faptul ca nu se va incheia nici un fel de tranzactie in urma cu trei sau patru ani, cand se discuta aprins pe marginea acestui proces de consolidare, insa climatul este in schimbare,” a declarat el in august. “S-au schimbat unele lucruri in ultimele sase luni”.
Totusi, in mod ironic, multi bancheri considera ca preluarea bancii britanice Abbey National reprezinta un caz izolat, mai degraba decat ca facand parte dintr-un trend.
“Consideram Abbey National drept un caz unic. Aceasta a avut un trecut zbuciumat si datorita marimii sale este considerata drept protejata in fata cumparatorilor interni,” arata Simon Samuels, analist in cadrul Citigroup.
Marea Britanie reprezinta probabil cea mai toleranta piata europeana in ceea ce priveste ofertantii straini. Desi ar putea avea loc o consolidare cross-border, analistii arata ca principalele obstacole, cum ar fi sistemele fiscale si de reglementare diferite, raman. Europa ramane o piata extrem de fragmentata din punct de vedere al serviciilor financiare, diferentele ce tin de de sistemele fiscale si de cele de reglementare, cat si diferentele de ordin cultural contribuind la crearea unor piete distincte in fiecare tara in parte.
Totusi, anul acesta a fost marcat si de modificari de ordin legislativ, in speta Basel 2, in legatura cu care unii cred ca ar putea constitui factorul ce va declansa procesul de consolidare. Acordul Basel 2 reprezinta un cadru de reglementari cu caracter normativ pentru masurarea adecvarii la nivelul de capital in cazul bancilor. Acesta este menit sa contribuie la stabilizarea si eficientizarea sistemului bancar global. Bancile se grabesc deja sa se alinieze la schimbarile impuse de acest cadru inainte de implementarea acestuia in anul 2006.
Basel 2 va afecta probabil sistemul de creditare al bancilor pentru ca reduce volumul de capital pe care multe banci ce ofera credite ipotecare trebuie sa-l aloce in raport cu creditele acordate pe acest segment.
Un studiu efectuat recent de catre firmele de consultanta SAP si Accenture in randul unui numar de 97 de banci arata ca mai mult de jumatate din acest banci se asteapta la o crestere a volumului de credite nesecurizate acordate persoanelor fizice ca urmare a adoptarii Basel 2.
Aproape jumatate din aceste banci se asteapta ca un numar mai mare de institutii sa-si consolideze operatiunile de creditare ipotecara in relatie cu persoanele fizice, iar 45% din acestea se asteapta la acordarea unui numar mai mare de credite micilor intreprinderi. Bancherii se asteapta de asemenea la o scadere a volumului de credite acordate companiilor. Unii cred ca schimbarile generate de Basel 2 vor obliga bancile sa-si restructureze operatiunile de baza si chiar sa caute fuziuni.
Thomas Garside, principal autor al unui studiu privind Basel 2 pentru Mercer Oliver Wyman, o companie de consultanta in domeniul serviciilor financiare, crede ca noile reglementari vor avantaja bancile din regiunea nordica si Marea Britanie, care vor asista la cele mai semnificative reduceri de capital in special ca urmare a dorintei bancilor de a se conforma cerintelor Basel 2.
O alta modificare ce tine de cadrul de reglementare, si anume Standardele Internationale de Contabilitate, va fi pusa in practica incepand cu anul viitor. Conform unor analisti, aceasta modificare va avea un impact profund asupra bancilor.
In luna iunie, Merrill Lynch a publicat un raport aratand ca noile standarde ar putea avea un impact profund asupra unui numar de 17 banci europene. Astfel, in raport se arata ca daca rezultatele pe anul 2003 referitoare la profit si pierderi ar fi recalculate in linie cu IAS, profiturile ar fi cu 12% mai mici in cazul Bank of Ireland si cu 5% in cazul bancii germane Commerzbank.
Dimpotriva, banci ca cea italiana Intesa ar avea un profit cu 31% mai mare pe anul 2003, in timp ce profiturile bancii spaniole BBVA ar fi cu peste 8% mai mari.
Sectorul bancar are in fata o perioada fara precedent de modificari de ordin legislativ, insa de pe o pozitie solida. Pe fondul unui climat economic favorabil, caracterizat in special de cresterea creditelor de consum, bancile au inregistrat castiguri foarte solide.
David Serra, analist bursier in cadrul Morgan Stanely, arata ca bancile s-au bucurat de o crestere record a volumului de credite acordate, de 7-8%, ritmul de crestere a costurilor situandu-se la numai 5%.
“S-a inregistrat o crestere rapida a volumului de credite ipotecare. Astfel, Spania a asistat la o crestere de 25%, in timp ce Marea Britanie, Italia, Scandinavia si Franta au avut o crestere de 20% in 2003-4,” spune Serra.
Citigroup Smith Barney a aratat recent ca in Europa creditele ipotecare si cele de consum cunosc o crestere foarte rapida, in timp ce volumul creditelor acordate corporatiilor inregistreaza un ritm de crestere mai lent.
“Ritmul de crestere a creditelor, in general, se accelereaza. Datele de ultima ora indica o crestere de la 3% in 2003 la 5% in prezent,” arata Simon Samuels din cadrul Citigroup.
Citigroup spune ca in anul fiscal incheiat in luna iunie, preturile la locuinte au crescut cu 19% in Spania si cu 18% in Marea Britanie. Chiar si in Franta, preturile la locuinte au crescut cu 13%, cresterea fiind de 11% in cazul Italiei.
Provizioanele legate de creditele neperformante au scazut si ele. Volumul creditelor neperformante a scazut pana la 45 puncte baza de la 50-55 puncte baza.
Serra admite ca aceasta profitabilitate a adus cu sine o rentabilitate financiara imbunatatita, aceasta crescand de la 11% in 2002, apropiindu-se in 2004 de 14,5%.
Ceea ce vor trebui bancile europene sa faca acum este sa-si majoreze profiturile si sa se foloseasca cu abilitate de surplusul de capital pe care il genereaza sectorul bancar in prezent.
Conform unui studiu realizat recent de Citigroup Smith Barney, in urmatorii trei ani bancile vor genera un surplus de capital in valoare de peste 84 miliarde de euro. In urmatorii ani, bancile vor trebui sa stie cum sa se foloseasca de acest capital pentru a obtine o crestere sustinuta. catalina.apostoiu@zf.ro