Sorin Aparaschivei
Spionajul american în România
1944-1948
Editura Militară
A fost sau nu a fost spionaj american în România? Este o întrebare grea, de la care a pornit studiul de față, initial o teză de doctorat. Evenimentele, documentele și mărturiile perioadei indică fără dubii faptul că România se află printre țările de origine ale Războiului Rece, devenind un spațiu de confruntare informativă între lagărul comunist și blocul lumii libere. Astfel, Serviciul Informativ American a urmărit și a punctat la toate problemele care au interesat securitatea națională a SUA în regiune.
Ideea centrală a lucrării are la bază obiectivele Serviciului Informativ American de a observa și studia, la începutul Războiului Rece, modul cum un stat independent, democrat liberal, cu un popor de origine non-slavă, majoritar anticomunist și cu un pronunțat sentiment național, a fost ocupat, subjugat și transformat într-un stat totalitarist, complet dependent de Uniunea Sovietică. Interesul american fiind parte a strategiei americane de securitate referitoare la combaterea comunismului, a influenței mondiale a Uniunii Sovietice și sateliților ei. În plan secundar, cercetarea își propune să prezinte și să explice modul cum au contracarat structurile de informații ale regimului comunist din România acțiunea Serviciului Informativ American și care au fost rezultatele acestor acțiuni.
Având în vedere diversitatea și complexitatea structurilor informative americane, am decis ca, pe parcursul lucrării, întreaga „comunitate informativă americană” prezentă în România să fie tratată sub denumirea generică de „Serviciul Informativ American”, denumire, de altfel, agreată și de organele informative ale regimului comunist în documentele întocmite.
Demersul autorului are un caracter original și marchează o premieră pentru istoriografia domeniului din țara noastră. Pe lângă o bogată și diversificată literatură de specialitate, internă și externă, lucrarea introduce în circuitul științific numeroase documente inedite existente în cadrul „Arhivelor Naționale ale României”, arhivelor „Serviciului Român de Informații”, arhivei Central Intelligence Agency, National Archives and Records Administration, arhiva Muzeului „Franklin Delano Roosevelt” etc. Pentru acest proiect, la cererea personală a autorului, fiind declasificate circa 600 de file din „Arhiva Centrală a Serviciului Român de Informații”.
Intervalul 1944-1948 este considerat a fi unul dificil pentru cercetarea istorică, situație vizibilă și la nivelul profesioniștilor intelligence-ul românesc. Din acest punct de vedere, și păstrând proporțiile, am putea spune că avem de-a face cu „evul mediu întunecat” al activității serviciilor românești de informații. Cauzele sunt diverse. Cele mai multe au ca justificare starea de incertitudine și haosul caracteristic perioadelor de tranziție, așa cum a fost și cazul societății românești. Structurile informative din România au fost parte a acestor prefaceri, atât ca obiect cât și ca subiect. Remarcăm că nici peste Ocean istoriografia domeniului nu este prea abundentă, iar, atunci când ea există, România este tratată doar în mod tangențial. Una din explicații poate fi cea mărturisită de domnul Grant Harris, cercetător la Library of Congress și responsabil de zona Europei de Est. În anul 1996, Departament of Defence și Library of Congress au inaugurat un program de înregistrare a microfilmelor militare aflate în arhivele fostelor state comuniste din Blocul sovietic, referitoare la evenimentele celui de Al Doilea Război Mondial și a perioadei de început a Războiului Rece. În cadrul programului, Arhivele Militare din România au livrat Bibliotecii Congresului american un număr de aproximativ 550 de role de microfilm, cuprinzând documente declasificate din perioada 1944-1965. Ulterior, în anul 1999, referindu-se la acest schimb arhivistic, Grant Harris a făcut o dezvăluire… oarecum șocantă, precizând că „semnificația fondul arhivistic provenit din România asupra Misiunii Militare Americane este inestimabilă, în condițiile în care documentele oficiale ale acestei Misiuni nu au putut fi încă localizate în cadrul Arhivelor Naționale ale Statelor Unite și nicăieri altundeva”. Grant Harris ne mai arată că de problema identificării arhivei Misiunii Militare Americane din România, în cadrul Arhivelor Naționale din SUA, s-a ocupat dr. Ernest H. Lotham J.
Prin urmare, prezenta lucrare acoperă lacuna existentă în istoriografia domeniului, perioada 1944-1948, și constituie un punct de plecare pentru cei interesați să exploreze în viitor anumite aspecte ale acestei probleme.