cineva a spus despre lucruri

că au porniri și temeri și spaime

trăsnetul când ar cădea pe locurile joase

atunci poezia tremurând între oameni

ar avea aromele morții

astfel gândi în ziua aceea

și-n zilele ce au urmat

poetul

care povestea tuturor că

intrând el odată cu un sac gol aruncat peste umăr

să adune pietrele din cimitir

și să clădească din ele o casă pe nori

cu grădini largi în jurul ei

în mâna sa bolovanii miorlăiau

ca pisoii pe acoperișuri

din ochii lui se înălță

urletul câinelui

și ca o aripă neagră

o tăcere de diamant

Subiecte #poemul de duminica#Viorel Muresan