În ciuda îndemnurilor repetate ale Băncii Naționale adresate deopotrivă populației și firmelor de a se împrumuta în lei, stabilitatea cursului (asigurată inclusiv prin eforturile băncii centrale) și dobânzile vizibil mai mici au canalizat cererea de finanțări aproape exclusiv spre euro.
Soldul creditului privat în lei a coborât la 78 mld. lei (echivalentul a 18,7 mld. euro) la sfârșitul lunii mai, cu 3,8 mld. lei, respectiv 4,7% mai puțin decât în mai anul trecut. Euro a oscilat între 4,1 și 4,3 lei în ultimul an
“Populația a avut încredere în stabilitatea leului și
perspectivele de ușoară apreciere. Astfel, probabil a mizat pe
înregistrarea unor mici câștiguri prin aprecierea ușoară și
graduală a leului. În cazul companiilor, cred că este vorba de
venituri în euro, care acoperă și astfel justifică îndatorarea în
aceeași monedă pentru a elimina riscul de curs de schimb”,
comentează Florian Libocor, economistul-șef al BRD-SocGen. El
apreciază că și 
unii clienți individuali ar putea avea venituri complementare în
euro (spre exemplu veniturile din chirii, care sunt în multe cazuri
și nefiscalizate) și care le permit astfel să se îndatoreze în
valută fără să se expună la riscul de curs.
În condițiile în care BNR raportează în lei și soldul creditului în valută, iar cursul leu/euro a sărit în mai cu 1,2%, creditul privat total (valută plus lei) a urcat în mai cu 1,4%, până la 203 miliarde de lei. În aceste condiții, ritmul anual (variația față de luna similară din urmă cu un an) indică o contracție cu 2,3%, în termeni reali, de la 4,2% în aprilie.
Pe partea de economisire luna mai a adus, de asemenea, un interes mai mare pentru valută, soldul acestor depozite urcând cu 2,2%, în lei, până la echivalentul a 62 mld. lei (14,9 mld. euro). Depozitele în lei au scăzut marginal pe fondul reducerii economiilor populației, până la 106 mld. lei (25,4 mld. euro).
Cursul a fost usturător pentru unii clienți
Cei care au luat credite când leul era puternic, în 2007 sau chiar 2008, au totuși acum dificultăți la rambursarea ratelor și sunt mult mai reticenți când se gândesc la contractarea unui nou împrumut în valută.
Cătălin Ungureanu, fondatorul Inox Style, o firmă cu afaceri anuale de circa un milion de lei în domeniul decorațiunilor din inox, spune că după ce a avut probleme cu volatilitatea cursului în trecut nu ar mai lua credite decât în lei, în pofida costurilor mai mari.
“Dacă aș lua un împrumut în acest moment, nu aș lua decât în lei. Dobânzile sunt într-adevăr puțin mai mari, dar stabilitatea este mult mai importantă. De exemplu, am luat în urmă cu doi ani un credit în franci elvețieni și rata a crescut încontinuu pentru că atunci un franc era 2,2 lei și acum a trecut de trei lei”, a declarat Ungureanu.
Statisticile arată însă că majoritatea clienților sunt dispuși să își asume riscul valutar, care oricum pare să fie contracarat de BNR, pentru a beneficia de dobânzile mai mici la valută.
Patronul Inox Style precizează că firma nu a mai apelat la credite în ultima perioadă, dar se așteaptă să poată obține finanțare mai ieftină acum, având în vedere că și dobânzile la depozitele constituite de companie au scăzut semnificativ față de anul trecut.
Statul continuă să se împrumute la bănci
Statul a continuat să atragă bani de la bănci pentru a-și acoperi deficitele, astfel că soldul creditului guvernamental a urcat cu 1,7% în mai, până la 53,1 miliarde de lei (12,7 miliarde de lei). Ritmul anual de creștere s-a temperat la 60%, de la niveluri de trei cifre în 2009, însă și datorită raportării la o bază de comparație mai mare. Datele BNR arată că băncile dețineau obligațiuni de stat în valoare de 41,6 miliarde de lei (circa 10 miliarde de euro).