Comisia Europeană (CE) a prezentat miercuri proiectul legislativ pentru implementarea unui sistem unic de supraveghere bancară în zona euro, care extinde semnificativ prerogativele Băncii Centrale Europene (BCE), în timp ce Autoritatea Bancară Europeană (ABE) va garanta coerența reglementărilor la nivelul tuturor celor 27 de state membre UE, iar Parlamentul European (PE), Consiliul European și Eurogroup, forumul miniștrilor de Finanțe din zona euro, vor asigura exercitarea controlului democratic asupra activităților de supraveghere ale BCE.
Statele membre din afara zonei euro care doresc să adere la sistemul unic de supraveghere pot apela la un mecanism de “strânsă cooperare”. Procedura presupune ca autoritățile competente din țara respectivă să respecte și să implementeze directivele BCE. Statul respectiv va putea apoi să participe la dezbaterile din Consiliul de supraveghere al BCE și va avea acces la sistemul unic de supraveghere.
“Potrivit Tratatului, BCE nu își poate exercita prerogativele în afara zonei euro. În consecință, statele membre din afara zonei euro nu pot face parte în totalitate din mecanismul unic de supraveghere. Cu toate cestea, statele din afara zonei euro pot notifica BCE că au intenția să se alăture mecanismului prin angajarea într-o strânsă cooperare între autoritățile naționale competente și BCE. În acest scop, statele vor fi nevoite să ia toate măsurile necesare pentru a se asigura că autoritățile naționale competente vor respecta și implementa directivele respective ale BCE. După îndeplinirea tuturor condițiilor de intrare în strânsă cooperare, BCE va lua decizia stabilirii strânsei cooperări, iar statul respectiv din afara zonei euro va putea lua parte la deliberările din consiliul de supraveghere, obținând astfel accesul la toate informațiile disponibile în interiorul mecanismului unic de supraveghere”, potrivit unui comunicat al Comisiei Europene.
Dacă un stat va înceta să îndeplinească cerințele din mecanismul de strânsă cooperare, BCE poate decide să întrerupă colaborarea.
Pentru statele care nu fac parte din zona euro și nu aderă voluntar la sistemul unic de supraveghere, relațiile și procedurile existente de coordonare vor fi menținute în forma actuală în privința băncilor care activează atât în zona euro, cât și în afara ei.
“Pentru băncile transfrontaliere care funcționează atât în interiorul, cât și în afara statelor membre participante la mecanismul de supraveghere unic, procedurile existente de coordonare între autoritățile de supraveghere din țara de origine și din țara gazdă vor fi menținute în forma actuală. În condițiile în care BCE preia atribuții de supraveghere, ea va îndeplini funcția de autoritate de origine și de autoritate-gazdă pentru toate statele membre participante”, se spune în comunicat.
BCE va deveni autoritatea de supraveghere responsabilă pentru băncile din zona euro care au subsidiare în statele non-euro.
Astfel, statele din afara zonei euro “își vor păstra toate puterile și prerogativele existente”, se arată în comunicat.
“Totuși, în măsura în care BCE a preluat sarcini de supraveghere, instituția își va asuma rolurile de supraveghetor din țara de origine pentru băncile din zona euro și de supraveghetor din țara gazdă pentru alte bănci active în zona euro”, notează CE.
Deciziile care necesită coordonare între BCE și autoritățile naționale de supraveghere din statele non-euro vor reveni unor colegii de supraveghetori, la care vor participa reprezentanți ai tuturor autorităților de supraveghere din statele unde un grup financiar deține subsidiare.
Rolul Autorității Bancare Europene (ABE), cu sediul la Londra, va fi asemănător cu cel actual, instituția urmând să dezvolte cadrul de reglementare unic aplicabil industriei serviciilor financiare la nivelul tuturor celor 27 de state membre și să ia măsuri pentru a garanta că practicile în materie de supraveghere bancară sunt coerente în UE, se spune în comunicatul Comisiei Europene.
În cadrul BCE, activitățile de supraveghere vor fi delimitate de cele de stabilire a politicii monetare, iar banca își păstrează mandatul referitor la negocierea pachetelor de finanțare externă pentru statele din zona euro aflate în dificultate.
Potrivit proiectului, în răspunderea BCE vor intra sarcini ca autorizarea instituțiilor de credit (licențe bancare), asigurarea respectării cerințelor referitoare la capital, gradul de îndatorare și lichiditate și supravegherea conglomeratelor financiare. BCE va putea lua măsuri de intervenție rapidă în cazul în care băncile încalcă sau riscă să încalce cerințele obligatorii de capital, solicitând băncilor să ia măsuri de corecție.
BCE va colabora cu Autoritatea Bancară Europeană în cadrul sistemului european de supraveghere financiară. Rolul ABE va fi asemănător cu cel actual: instituția va continua să dezvolte cadrul de reglementare unic aplicabil tuturor celor 27 de state membre și să ia măsurile necesare pentru a garanta că practicile în materie de supraveghere sunt coerente în întreaga Uniune.
Potrivit recomandărilor CE, sistemul unic de supraveghere ar trebui să fie aprobat de Consiliul European și Parlamentul European până la sfârșitul anului.
În viziunea Executivului UE, prima etapă a implementării sistemului ar avea loc la 1 ianuarie 2013, când BCE își va putea asuma răspunderea pentru supravegherea oricărei instituții de credit din zona euro, fiind vizate în principal băncile care au solicitat fonduri publice. De la jumătatea anului viitor, toate băncile de importanță sistemică majoră din zona euro vor face obiectul supravegherii de către BCE, iar de la 1 ianuarie 2014, toate cele 6.000 de bănci din zona euro vor intra sub incidența instituției de la Frankfurt.
Bugetul BCE nu face parte din bugetul UE, iar finanțarea suplimentară necesară pentru departamentul de supraveghere bancară va fi asigurată prin perceperea de comisioane de la instituțiile de credit care fac obiectul supravegherii, iar mărimea sumelor va fi stabilită în funcție de mărimea fiecărei bănci, dar și de riscul pe care îl prezintă.
Majoritatea activităților de implmentare a deciziilor BCE va reveni autorităților naționale relevante.
În România, aproximativ 80% din activele sistemului bancar sunt controlate de subsidiare ale unor bănci din zona euro.