O Europa stransa intr-o federatie este un vis de sute de ani. Victor Hugo, cel mai mare scriitor romantic al Frantei, vorbea despre o astfel de federatie acum aproape 200 de ani. (Trebuie, totusi, amintit ca Hugo il admira pe Napoleon I.) In timpul celui de-al Doilea Razboi Mondial, Winston Churchill, premierul britanic de atunci, credea ca pacea in Europa va fi durabila doar daca tarile continentului se reunesc intr-o federatie, asemenea Statelor Unite ale Americii.
Churchill chiar vorbea despre “Statele Unite ale Europei”, iar ideea a fost reluata ani si ani pana cand, in 2003, s-a pus problema unei prime constitutii a Uniunii Europene. “Conventia pentru viitorul Europei” condusa de fostul sef de stat francez Valéry Giscard d’Estaing a fost cea care a propus in 2003 ca Uniunea sa fie condusa de un presedinte si sa fie inlocuita, astfel, presedintia rotativa a UE. D’Estaing si-a dorit ca UE sa devina o federatie. Dar teama tarilor mici a invins. “Cei mici” s-au temut ca vocea lor va fi inabusita. Totusi, ceva din ideile lui d’Estaing au ramas, iar cea mai importanta va fi alegerea unui presedinte al UE. Nu va fi ales de oameni, ci de lideri, dar, pana la urma – daca luam litera legislatiei americane -, nici presedintele american nu este ales de electorat, ci de electori.
Nici asa lucrurile nu sunt insa limpezi in UE. “Vom avea, oare, numele noilor reprezentanti ai Europei joi seara (ieri – n.red.)? Sincer, nu stiu. Ar putea sa se rezolve in cateva ore sau sa dureze toata noaptea”, a avertizat premierul suedez Fredrik Reinfeldt, a carui tara detine presedintia semestriala a Uniunii si care a negociat cu statele membre candidatii pentru cele doua posturi. Astfel, summit-ul, la care au fost angajati trei echipe de interpreti (pentru sapte-opt ore) ameninta sa dureze pana vineri dimineata. Reuniunea urma sa inceapa in jurul orei locale 18.00 (19.00, ora Romaniei). Liderii europeni nu au reusit sa ajunga la un consens inainte de intalnirea de ieri, fiecare avand abordari diferite.
Cine ce face
Postul de presedinte al Consiliului European (liderii de stat si de guverne ai UE), numit si presedinte al UE si cel de Inalt Reprezentant al UE pentru politica externa si securitate comuna sunt cele mai mari inovatii aduse de Tratatul de la Lisabona, care va intra in vigoare de la 1 decembrie.
Potrivit documentului, presedintele UE este ales pe o perioada de 2,5 ani. Presedintele prezideaza lucrarile Consiliului European si tine o legatura stransa cu Parlamentul European. De asemenea, el asigura pregatirea si continuitatea lucrarilor Consiliului European in cooperare cu presedintele Comisiei Europene si pe baza lucrarilor Consiliului de Afaceri Generale (CAGRE, Consiliul ministrilor de externe).
Inalt Reprezentantul Uniunii pentru afaceri externe si securitate comuna (numit si ministru de externe al UE) va fi si vicepresedinte in Comisia Europeana si va primi portofoliul Afacerilor Externe, potrivit Tratatului de la Lisabona. El va prezida Consiliul de Afaceri Externe. De asemenea, Inalt Reprezentantul va conduce “cel mai mare corp diplomatic din lume”, numit Serviciul pentru Actiune Externa (EEAS), ce va fi format din reprezentanti ai ministerelor de externe nationale, angajati ai Comisiei Europene si ai Consiliului UE. Numarul angajatilor EEAS este estimat la 7.000.
Odata cu intrarea in vigoare a Tratatului de la Lisabona, UE devine subiect de drept international si va putea de asemenea deschide ambasade in diferite state ale lumii.
Franta si Germania s-au inteles asupra premierului belgian
Cea mai controversata alegere este cea a presedintelui UE. Potrivit informatiilor aparute in presa, presedintele UE va fi un om de dreapta, iar ministrul de externe, unul de stanga.
Franta si Germania voteaza impreuna acelasi candidat la Presedintia Uniunii. Informatia a fost facuta publica, in contextul negocierilor secrete dintre state, de ambasadorul german in Belgia, Reinhard Bettzuege. Acesta a anuntat ca Angela Merkel, cancelarul german si presedintele francez Nicolas Sarkozy s-au inteles asupra premierului belgian Herman Van Rompuy.
Aparut ca o adevarata surpriza in lista candidatilor pentru postul de presedinte al Consiliului European, Van Rompuy este considerat cel mai potrivit de majoritatea statelor membre ale UE pentru postul de presedinte. Acest lucru se bazeaza pe o teorie care a inceput sa circule recent prin presa, potrivit careia Van Rompuy este necunoscut la nivel international si nu va afecta puterea guvernelor nationale.
De aceea, state precum Franta si Germania, care l-au sustinut la inceput pe fostul premier britanic Tony Blair, au facut front pentru premierul belgian.
Van Rompuy este cunoscut pentru abilitatea sa de a tine o sedinta in mai multe limbi straine, dar si pentru duritatea sa de a nu face compromisuri, relateaza Le Figaro. Pe lista candidatilor pentru presedintia UE se mai afla premierul luxemburghez Jean-Claude Juncker si fosta presedinta a Letoniei Vaira Vike-Freiberga.
Numele viitorului ministru de externe al UE, o adevarata necunoscuta
In privinta ministrului de externe al UE, lucrurile erau ieri si mai neclare. Cel mai bine cotat era fostul ministru italian de externe Massimo D’Alema. Cu toate acestea insa, unii lideri europeni si-au declarat scepticismul, deoarece D’Alema nu vorbeste fluent engleza, un lucru esential pentru a fi numit intr-un post de conducere al UE.
Pe lista candidatilor se mai afla comisarul european pentru extindere Olli Rehn, ministrul spaniol de externe Miguel Ángel Moratinos. De asemenea, a mai fost amintit numele europarlamentarului roman Adrian Severin.
Buget de 122,9 miliarde de euro pentru UE in 2010
Institutiile europene au ajuns la un acord in privinta bugetului de 122,9 miliarde de euro pentru 2010 in care figureaza finantarea ajutorului de urgenta in valoare de 300 de milioane de euro pentru sectorul laptelui, a anuntat Comisia Europeana. Institutiile UE au gasit o solutie pentru a finanta 2,4 din cele 5 miliarde de euro prevazute pentru planul european de relansare economica si 75 mil. euro pentru a sprijini Bulgaria in 2010 sa inchida patru reactoare invechite de la centrala nucleara de la Kozlodui de pe Dunare. Bugetul UE pentru anul 2009 a fost de 134 de miliarde de euro.
UE si SUA
Presedintele Consiliului European
- Ales de: Consiliul European (sefii de stat si de guvern din UE), cel mai probabil prin consens. In cazul votului, fiecare stat are un numar diferit de voturi. Castigatorul trebuie sa obtina 258 de voturi din cele 345 totale de la 18 din cele 27 de state membre
- Mandat de doi ani jumatate, cu posibilitatea de reinnoire o singura data
- Faciliteaza consensul intre state fara a fi partizan
- Reprezinta Uniunea Europeana in strainatate in probleme de politica externa si securitate comuna
- Nu are drept de veto
- Trebuie sa prezinte un raport in fata Parlamentului European dupa fiecare Consiliu European pe care il conduce
- Control militar: nu are nicio influenta asupra trupelor europene. De acest lucru se ocupa Comitetul Militar al UE (format din sefii statelor majore generale)
Presedintele Statelor Unite ale Americii
- Ales de un sistem bazat pe un colegiu electoral (ce provin din cele 50 de state). In alegerile generale, un candidat trebuie sa obtina 270 de voturi din cele 538 ale electorilor pentru a castiga
- Mandate de patru ani, cu posibilitatea de reinnoire o singura data
- Este partizan, fiind ales de obicei in baza politicilor partidului din care provine
- Negociaza tratate, face politica externa a tarii si poate semna diferite decrete fara acordul Congresului (care reprezinta puterea legislativa)
- Are drept de veto
- Se adreseaza Congresului printr-un discurs anual (State of Union address)
- Comandantul armatei si responsabil pentru strategia militara. Congresul poate decide intrarea in razboi, dar presedintele este cel care hotaraste cand va fi lansat atacul
Uniunea Europeana:
- Populatie: 490 de milioane
- PIB: 12.500 mld. euro
- Suprafata: 4,14 milioane de kilometri patrati
Statele Unite ale Americii
- Populatie: 304 milioane
- PIB: 9.970 mld. euro
- Suprafata: 9,60 milioane de kilometri patrati