Institutul Național de Statistică (INS) anunță mâine primele rezultate definitive ale recensământului populației și locuințelor realizat în luna octombrie 2011, aceasta fiind cel mai complexă cercetare statistică realizată în ultimul deceniu.
Datele provizorii ale recensământului din 2011, publicate în 2012, arată că România are în prezent 19 milioane de locuitori, cu 2,6 milioane de persoane mai puțin decât în 2002. Totuși, într-o intervenție recentă la emisiunea de business ZF Live, Tudorel Andrei, președintele INS, a anunțat că nu au putut fi recenzate 200.000 de locuințe, adică 600.000 de persoane, ceea ce ar putea să însemne că populația stabilă din România va fi mai mare, undeva în jurul a 20 de milioane de persoane.
În plus, o modifcare semnificativă ar putea apărea în rezultatele finale, având în vedere că, atunci când s-au anunțat rezultatele provizorii, circa un milion de persoane nu au fost incluse în estimări. Aceste persoane intrau în categoria populației plecate în străinătate (întreaga familie, pentru care nu a avut cine să îi declare în țară) și populația care nu a putut fi contactată de recenzori. „Rezultatele care vor fi anunțate joi (mâine – n. red.) vor consfinți rezultatele finale privind numărul populației și caracteristicile demografice, care vor servi ca bază de calcule pentru tot ceea ce va însemna indicatori legați de populație până la următorul recensământ, care va avea loc în jurul anului 2020. În februarie 2012 au fost anunțate rezultatele provizorii ale recensământului din 2011, care au fost contestate, pentru că au indicat o scădere dramatică a populației stabile“, a spus profesorul Vasile Ghețău, directorul Centrului de Cercetări Demografice „Vladimir Trebici“ al Academiei Române.
El spune că populația activă -stabilă – o accepțiune relativ nouă, impusă de către Comisia Europeană și de către Parlamentul European, pentru a vedea care este populația stabilă dintr-o țară la un moment dat – presupune o metodologie de calcul care deazavantajează România, din cauza migrației masive a românilor din ultimii ani.
INS a folosit o metodologie compusă pentru centralizarea datelor la recensământul din 2011, atât prin culegerea datelor pe teren cât și prin completarea informațiilor folosind surse administrative (baze de date de la alte șapte instituții publice).
Pentru componenta care vizează numărul de locuințe, datele finale vor fi făcute publice în perioada septembrie – octombrie.
„În funcție de rezultatele finale ale recensământului se vor modifica toți indicatorii demografici, cum ar fi cei legați de natalitate, de mortalitate, de nupțialitate sau de migrație. La aceștia se adaugă și indicatorii economici, orice indicator care se calculează în funcție de populație va fi modificat“, a mai spus profesorul Vasile Ghețău.
În opinia sa, numărul populației nu este un indicator relevant pentru gradul de dezvoltare economică, socială sau politică a unei țări, însă variația semnificativă a acestuia influențează această dezvoltare.
„O scădere semnificativă a populației stabile poate influența negativ situația țării, pe când o structură de vârstă favorabilă – o pondere mare a populației cu vârstă de muncă – o influențează pozitiv. Cu toate acestea, reducerea populației cu vârstă de muncă și creșterea populației cu vârsta de peste 65 de ani este un fenomen care afectează toate statele europene“, a mai spus profesorul Ghețău. El spune că, în România, cei 2 – 3 milioane de români care lucrează în străinătate nu fac parte din categoria persoanelor de peste 60 – 65 de ani, de aceea este posibil ca raportul dintre adulții cu vârstă de muncă și populația cu vârstă de peste 65 de ani să fie afectat de fenomenul migraționist.
Acest articol a apărut în ediția tiparită a Ziarului Financiar din data de 03.07.2013