Cherchez la femme! în variantă publicitară
Anaid Art Gallery găzduiește expoziția “Eye Candy” (foto 1),
semnată de Mihai Florea, curator Diana Dochia. Publicul va putea
viziona lucrările până pe 5 martie.
Omul contemporan este bombardat de reclame, fie că vine vorba
de panouri stradale, de reclame TV, de reviste etc. Aproape
întotdeauna imaginea produsului este însoțită sau prezentată de un
model feminin ce se înscrie în conceptul “90-60-90 cm”. Imaginea
modelului feminin vinde produsul comercial: de la banalele obiecte
de uz casnic, la vacanțele petrecute pe insule superbe, la mașini
scumpe sau la vile de lux. Preocuparea artiștilor față de
societatea de consum își are rădăcinile în arta pop a anilor
1960.
Expoziția “Eye Candy” semnată Mihai Florea îi satirizează în
egală măsură atât pe cel care produce reclama, cât și pe cel care o
promovează și consumă. Societatea contemporană este o societate
“extraambalată”, după cum afirmă artistul, o societate în care
femeia devine în sine o parte a produsului consumat. Ea are rolul
de a ispiti, de a atrage posibilii clienți.
Expoziția este conturată în patru secțiuni: Useful Objects
(Obiecte banale), Flags (Steaguri), Candy Eyes (Ochi dulci),
Worship (Venerație).
Mihai Florea este absolvent al Universității Naționale de Artă
București.
Nominalizările la Premiile RRC 2010
Cele mai importante realizări ale anului 2010 în diferite
domenii ale culturii vor fi celebrate luni, 21 martie, de la ora
19.00, la Gala Premiilor Radio România Cultural, care se va
desfășura la Teatrul Odeon (foto 2) și va fi transmisă în direct de
Radio România Cultural și TVR Cultural.
Vor fi acordate premii pentru douăsprezece secțiuni, precum și
trei premii speciale.
La categoria “Poezie”, nominalizații sunt: Ion Mureșan
pentru ”cartea Alcool”, Editura Charmides, Bistrița; Teodor Dună
pentru ”De-a viul”, Editura Cartea Românească, București; Radu
Vancu, pentru ”Sebastian în vis”, Editura Tracus Arte, București;
Liviu Ioan Stoiciu, pentru ”Pe prag (Vale-Deal)”, Editura Cartea
Românească, București; Mircea Cărtărescu, pentru ”Nimic: poeme
(1988-1992)”, Editura Humanitas.
La “Proză” au fost nominalizate volumele: Ion Vianu,
”Amor intellectualis. Romanul unei educații”, Editura Polirom,
Iași; Marin Mălaicu-Hondrari, ”Apropierea”, Editura Cartea
Românească, București; O. Nimigean, ”Rădăcina de bucsau”, Editura
Polirom, Iași; Ioana Pârvulescu, ”Cartea întrebărilor”, Editura
Humanitas, București.
La secțiunea “Film” au fost nominalizate:
”Autobiografia lui Nicolae Ceaușescu”, de Andrei Ujică; ”Marți,
după Crăciun”, regia Radu Muntean; ”Felicia, înainte de toate”,
regia Răzvan Rădulescu și Melissa de Raaf; ”Kapitalism. Rețeta
noastră secretă”, un film de Alexandru Solomon.
La categoria “Teatru”, nominalizările sînt următoarele:
Emil Boroghină, directorul fondator al Festivalului International
“Shakespeare”, pentru ediția din 2010; regizorul Tompa Gabor,
pentru managementul Festivalului Internațional “Interferențe”,
ediția din anul 2010; și actrița Ofelia Popii, pentru rolul din
spectacolul-recital “Felii” de Lia Bugnar, la Teatrul Național
“Radu Stanca” din Sibiu.
Nominalizații la secțiunea “Arte plastice” sunt:
pictorul Stefan Pelmuș, pictorița Doina Mihăilescu, sculptorița
Silvia Radu și pictorul Constantin Blendea.
La categoria “Muzică” au fost nominalizați: dirijorul
Cristian Mandeal, violoncelistul Marin Cazacu pentru “Festivalul
Enescu si muzica lumii” și ediția a XX-a a Festivalului Săptămâna
Internațională a Muzicii Noi (directori artistici compozitoarele
Mihaela Stănculescu Vosganian și Irinel Anghel).
La secțiunea “Educație și învățământ”, lista
nominalizărilor este următoarea: Asociația Verdecrud pentru
Protecția Mediului, Asociația A.R.T. Fusion, IRSCA Gifted
Education, Asociația Româna de Dezbateri, Oratorie și Retorică –
ARDOR.
Nominalizații la secțiunea “Știință” sunt exploratorii
Constantin Lăcătușu și Cornel Coman, precum și cercetătoarea
Raluca-Ioana Van Staden.
La categoria ”Reviste și suplimente culturale”:
publicațiile ”Apostrof”, ”Idea” și ”Lettre
internationale”.
La categoria “Emisiuni, campanii și transmisiuni culturale
TV”, nominalizările sunt: ”Literatura de azi”, moderator:
Daniel Cristea Enache, TVR Cultural; ”Rezistența prin cultură”,
moderator: Stejărel Olaru, TVR Cultural; ”Ca la carte”,
moderator: Cristian Tabără, TVR 1.
La categoria “Web-site-uri culturale”: CineFan.ro,
AgențiadeCarte.ro, ArtActMagazine.ro.
La secțiunea “Proiecte culturale, bienale și
festivaluri” au fost nominalizate: Festivalul de Dramaturgie
Contemporană, Brașov; Festivalul Internațional al Teatrului de
Animație “Bucurii pentru copii .Spectacole de colecție”, Festivalul
Internațional al Artelor Spectacolului Muzical “Viața e frumoasă”
și proiectul cultural al Institutului Polonez “Anul Chopin în
România”.
Bookfest 2011 la apogeul primăverii
Asociația Editorilor din România (AER) anunță că a șasea
ediție a Salonului Internațional de Carte “Bookfest” (foto 3) va fi
organizată anul acesta mai devreme, între 25 și 29 mai, în incinta
Complexului Expozițional ROMEXPO din Bucuresti, pavilioanele 14,
15, 16, 17 și 18 (C1, C2, C4, C5 și C6).
“Bookfest” este un proiect inițiat, în anul 2006, de către AER
cu scopul de a pune la dispoziția editorilor un cadru de expunere
adecvat și de a răspunde, în același timp, nevoii de informare a
publicului iubitor de carte. Astfel, timp de cinci zile, într-o
primitoare “casă a carții”, se regăsesc scriitori, editori,
personalități ale culturii românești și internaționale, jurnaliști
și, bineînțeles, prieteni de toate vârstele ai vedetei salonului,
CARTEA.
Onorându-și promisiunea de a crea o tradiție prin invitarea
unei țări, după găzduirea – în 2010 – a Spaniei, ediția din 2011 se
va bucura de prezența Ungariei, de care România este legată prin
vechi tradiții de dialog cultural. Dorința organizatorului este să
evidențieze, la “Bookfest”, bogata moștenire culturală a Ungariei
și să încurajeze interesul cititorilor români pentru a o cunoaște
în mai mare profunzime.
La 1 ianuarie 2011, Ungaria a preluat pentru șase luni
președinția prin rotație a Uniunii Europene.
Un portret alb-negru al Londrei locuite de români
Bursier al Institutului Cultural Român din Londra la sfârșitul
anului 2010, tânărul fotograf Raul Ștef a transformat Londra
într-un atelier fotografic, făcând din personalitățile culturale,
artistice, științifice, civice, financiare ale comunității
românești de aici personaje ale unei incursiuni originale și
subiective. Rezultatul acestor documente afective este expoziția
fotografică De la Est la Vest: un portret al diasporei
românești, vernisată la 16 februarie a.c. (foto 4)
Gândită în două cicluri – portretele personalităților
cultural-artistice și portretele personalităților vechiului exil
românesc sau ale liderilor românilor care și-au făcut un nume în
viața civică, în afaceri sau diverse profesii -, expoziția face
parte dintr-un proiect personal mai amplu al lui Raul Ștef de
documentare, artistică și personală, a vieții comunităților
românești din Europa.
Portetele, realizate în alb/ negru, aparțin lui Nicolae Rațiu
(Președinte al Fundației Rațiu), Șerban Cantacuzino (Președinte al
Fundației Pro Patrimonio), George Iacobescu (Director executiv
Canary Wharf), Prințesa Marina Sturdza, Anne-Marie Martin (Director
executiv al Camerei de Comerț Româno-Britanice), Eleonor Sebastian
(arhitect, fondator al revistei Time Out București), Marius Turda
(scriitor, profesor de Biomedicina în Europa Centrală și de Est în
secolul XX, Oxford Brookes University). Ele se alătură seriei
artistice în care au fost imortalizați Alina Cojocaru (prim
balerina la The Royal Ballet of London), Anamaria Marinca (actriță
de film și teatru), Alexander Bălănescu (violonist și compozitor,
Balanescu Quartet), Mariana Gordan (artist vizual), Anda
Anastasescu (pianist, Președinte al Fundației Internaționale
Constantin Silvestri) și Remus Azoiței (violonist, profesor la
Royal Academy of Music, Londra).
Raul Ștef este foto-jurnalist din Cluj, absolventul Masterului
de Fotografie documentară la Universitatea de Arte din Londra. Este
fotoreporter pentru Paphotos (UK), Mediafaxfoto (România), Intact
Images (România) și are colaborări cu cotidianele The Times
și Daily Mail din Marea Britanie. Seria de fotografie De
la Est la Vest: un portret al diasporei românești este
rezultatul rezidenței fotografului în cadrul programului Attic Arts
la ICR Londra, în 2010.
Liam Neeson încearcă să-și recâștige viața în
Necunoscutul
Celebrul actor irlandez Liam Neeson revine intr-un nou film de
actiune, Necunoscutul (foto 5, 6, 7), care are premiera in
Romania astazi, 18 februarie, in cinematografele: Hollywood
Multiplex (Bucuresti si Oradea), Movieplex, The Light Cinema, Odeon
Cineplex Cluj si reteaua Cinema City (Cotroceni, Sun Plaza, Cluj,
Bacau, Timisoara, Arad, Baia Mare, Iasi).
Dupa rolurile de compozitie, care au facut istorie, din
Lista lui Schindler, Gun Shy sau Michael Collins,
Liam Neeson a adus un suflu nou filmelor de actiune cu
interpretarile aclamate din Taken, Clash of the
Titans/Infruntarea Titanilor sau Next Three Days/Trei Zile
de Cosmar.
Realizat dupa romanul omonim scris de Didier van Cauwelart,
Necunoscutul aduce pe marile ecrane o poveste enigmatica si
originala. Liam Neeson este doctorul Martin Harris. Acesta pleaca
alaturi de sotia sa (January Jones) in Berlin pentru a participa la
o conferinta de specialitate. Insa, in urma unui accident cumplit
de masina, Martin se trezeste pe un pat de spital, confuz si fara
sa aiba idee cum a ajuns acolo. La scurt timp, constata stupefiat
ca nimeni nu il recunoaste si este privit ca un strain chiar si de
catre sotia lui.
De aici pana la haos nu mai este decat un pas, doctorul
porneste intr-o cursa agonizanta pentru a-si recupera viata si nici
macar din partea politiei nu primeste ajutor. Ramas fara acte,
extenuat si hartuit, Martin incepe sa puna sub semnul intrebarii
totul, inclusiv propria-i identitate si sanatate mintala. Un aliat
neasteptat (Diane Kruger) pare sa ii readuca speranta, dar aflarea
adevarului ramane in continuare o misiune imposibila.
Desant ICR cu literatură feminină la
Bruxelles
Institutul Cultural
Român participă în premieră la târgul de carte de la Bruxelles (17 – 21
februarie). Ajuns la a 41-a ediție, târgul adună peste 1000 de
edituri din Belgia, Franța, Quebec (Canada), Elveția, Israel. Peste
450 de cărți în limba română (apariții din România, dar și din
Republica Moldova și Serbia), precum și traduceri în limba
franceză, vor fi prezentate la standul ICR.
Tema acestei ediții este Lumea aparține femeilor .
Literatura feminină contemporană va fi pusă în valoare printr-un
program variat de conferințe și întâlniri.
Editura ICR va fi prezentă cu cele mai noi apariții
editoriale. Vor fi promovate programele de sprijinire a
traducerilor finanțate de institut, care au permis apariția a 200
de titluri în ultimii cinci ani. Scriitoarea clujeană Florina
Iliș (foto 8) este invitata ICR la această manifestare literară de
talie europeană.
Iliș a fost premiată în Franța, în octombrie, de către
revista Courrier International, cu Premiul pentru
cea mai bună carte străină a anului 2010, romanul Cruciada
copiilor (Cartea românească, 2005).
Fără să creadă în rețeta succesului, Florina Iliș a început să
scrie Cruciada copiilor ” când literatura română avansa
într-o direcție complet diferită celei spre care mă îndreptam eu
(…) Nu cred că în cazul literaturii norocul este important. În ceea
ce mă privește, cel mai important lucru mi se pare valoarea
artistică a operei. Nu am scris niciodată și nu voi scrie pentru
succes. Eu nu mă grăbesc nicăieri. Sunt aici pentru a scrie cât mai
bine.”.
Programul Florinei Iliș prevede o dezbatere literară cu Luisa
Antolín Villota, poetă si eseistă spaniolă, pe 18 februarie, o
întâlnire cu traducătoarea de limba portugheză Teresa Leitao și o
întâlnire cu publicul cititor, urmată de o sesiune de autografe,
la standul ICR.
Roma sub semnul Soarelui Dublu
Astăzi,18 februarie 2011, începând cu orele 18,30 va avea loc
la Accademia di Romania din Roma vernisajul expoziției Sub
semnul Soarelui Dublu a artistului Octavian Cosman (foto 9,
10).
Octavian Cosman a studiat pictura la Institutul de Arte
Plastice “Ion Andreescu” din Cluj-Napoca. Este membru al Uniunii
Artiștilor Plastici din România și al Arts Center Group din Londra.
Pictor, scenograf și autor de mozaicuri în special cu tematică
religioasă, Octavian Cosman lucrează în prezent ca artist liber
profesionist în Cluj-Napoca. Și-a expus operele în numeroase
expoziții personale și festivaluri internaționale în România,
Italia, Rusia, Ungaria, Scoția, Anglia, Germania, Belgia, Spania,
S.U.A.
Soare Dublu este titlul unui ciclu
de creație început în anul 1984, cu doi ani înainte de catastrofa
nucleară de la Cernobâl. Ca o presimțire a dezastrului uman și
ecologic, artistul a imaginat atunci un univers de o fascinantă
frumusețe, însă dominat de o anomalie neliniștitoare: prezența
celor doi sori. Devenind de atunci un simbol central
in creația sa, dezvoltat de-a lungul anilor în numeroase serii de
lucrări precum Apocalips sau Exod, simbolul soarelui
dublu poate fi emblematic pentru starea lumii noastre contemporane
– un univers nu lipsit de frumusete, dar fragil, pândit în
permanență de pericole știute, ori, cel mai adesea,
neștiute. Un univers din care am dori uneori să
evadăm, neavând, însă, unde….
Evenimentul se va deschide în Sala de Conferințe a Accademia
di Romania prin proiectarea unui scurt film documentar pe tema
Soarelui Dublu în opera lui Octavian Cosman și cu lecturi de
Mira Mocan din operele poeților Ion Barbu și Lucian Blaga.
Expoziția este deschisă publicului până pe data de 4 martie
a.c.
Madame Tussauds se îndreaptă spre Viena
Parcul de distracții Prater din Viena, cu celebra Roată
Uriașă, va avea din primăvară un nou punct de atracție: la
începutul lui aprilie 2011 se va deschide aici un muzeu
Madame Tussauds – al 11-lea din lume (foto 11). Pe o
suprafață de 1.500 m2 vizitatorii din capitala Austriei
vor putea admira și se vor putea fotografia cu 65 de figuri din
ceară ale diferitor personalități naționale și internaționale.
Printre vedetele în viață ale căror statui vor fi expuse la muzeul
din Viena se numără Arnold Schwarzenegger, Nelson Mandela, George
Clooney, Angelina Jolie, Brad Pitt sau Lady Gaga. Dintre
personalitățile istorice care vor fi reprezentate la Madame
Tussauds Viena vor face parte împăratul Franz Joseph și împărăteasa
Sisi, Mozart, Haydn, Strauß și Schubert, Gustav Klimt, Sigmund
Freud, Mahatma Gandhi, Albert Einstein și Falco.