Guvernul a cheltuit în luna ianuarie aproape 15,3 miliarde de lei (circa 3,5 mld. euro), peste media lunară din 2011, dar bugetul general consolidat a înregistrat un excedent de peste un miliard de lei, având în vedere că și încasările din taxe și impozite au fost mai mari.
Cheltuielile au fost cu 10,6% mai mari decât în ianuarie anul trecut, în timp ce veniturile au crescut cu 11,3% și s-au apropiat de 16,3 miliarde de lei (3,75 mld. euro), potrivit datelor Ministerului de Finanțe. Excedentul bugetar a fost astfel cu 185 milioane de lei peste nivelul din ianuarie 2011.Statul a avut cheltuieli în creștere cu 6,2% pentru bunuri și servicii, la 1,87 miliarde de lei, evoluția fiind pusă pe seama plăților efectuate din fondul de sănătate pentru servicii medicale și medicamente. Sumele cheltuite cu salariile bugetarilor au crescut cu 8,1%, până la 3,2 miliarde de lei. Creșterea cheltuielilor totale se datorează și sumelor alocate pentru investiții care s-au majorat de 2,5 ori față de ianuarie anul trecut și au ajuns la 2,5 miliarde de lei.
La rândul lor, veniturile s-au majorat în condițiile în care încasările din impozitele pe profit și salarii au crescut cu 14,8% și respectiv la 17,8% pe an. Impozitele pe profit plătite de firme au ajuns la o valoare cumulată de aproape 1,1 miliarde de lei, în timp ce impozitele pe salarii și venit au însumat circa 2 miliarde de lei. Veniturile din TVA și accize au fost cu 15,4% și 41,7% mai mari, până la 4,7 miliarde de lei și respectiv 1,6 miliarde de lei.
Excedentul din luna ianuarie a însumat 0,17% din Produsul Intern Brut (PIB). Bugetul general consolidat a încheiat anul 2011 cu un deficit de 4,35% din PIB după un salt spectaculos al cheltuielilor în luna decembrie, iar ținta de deficit pentru anul acesta a fost stabilită la 1,9% din PIB, adică 11 miliarde de lei (circa 2,5 mld. euro)
Guvernul a optat pentru un buget optimist pentru 2012, prognozând venituri de 195,3 mld. lei, mai mari cu 7,5% peste nivelul realizat în 2011.
Ministerul de Finanțe și-a fundamentat estimarea optimistă pe o creștere economică de circa 2%, o perspectivă care acum pare tot mai îndepărtată, cât și pe îmbunătățirea colectării și a absorbției fondurilor europene.