Ponderea nerezidenților care dețin titluri de stat a crescut, iar piața interbancară este mult mai adâncă, cu instrumente mai diversificate, astfel că ieșirile masive de capital ar crea vulnerabilități mai mari decât în 2008, după cum avertiza recent guvernatorul BNR Mugur Isărescu.
Datoria externă totală a Guvernului a ajuns în iunie la 22,7 mld. euro, apropiindu-se de datoria băncilor, de 23,4 mld. de euro, potrivit datelor BNR.
“Se observă o creștere a datoriei externe pe termen scurt în principal pe seama sectorului guvernamental pe fondul creșterii cererii din partea investitorilor străini pentru titlurile de stat românești, ca urmare a randamentelor superioare și a perspectivelor de apreciere a leului”, a comentat Melania Hăncilă, economistul-șef al Volksbank.
Cu un ritm de creștere de 18% comparativ cu nivelul de la sfârșitul anului trecut, datoria externă totală pe termen scurt a ajuns în iunie la 21,4 mld. euro, reprezentând 62% din rezerva valutară a BNR.
Banca centrală și-a majorat rezerva prin împrumuturile luate de la FMI, însă ponderea datoriei externe pe termen scurt s-a majorat încontinuu comparativ cu minimul de 53% din 2010. Procentul este departe însă de maximul de 88% înregistrat în noiembrie 2008, când analiștii străini avertizau că în cazul unei sistări a finanțărilor străine BNR ar risca să epuizeze toată rezerva dacă ar încerca să acopere ieșirile de valută. Rezerva valutară era în 2008 subdimensionată față de o datorie pe termen scurt care a crescut relativ brusc la peste 24 mld. euro.
BNR prezintă lunar doar date privind volumul total al datoriei externe pe termen scurt, în timp ce datele detaliate sunt prezentate doar cu o frecvență trimestrială.
Datele detaliate ale BNR privind datoria externă pentru al doilea trimestru indică o creștere a datoriei externe pe termen scurt, determinată preponderent de majorarea împrumuturilor Guvernului.
În trimestrul al doilea (T2) datoria externă pe termen scurt a urcat cu 2,3 mld. euro față de primul trimestru. Guvernul și-a majorat datoria în T2 cu 800 mil. euro față de primele trei luni ale anului, iar băncile cu 640 mil. euro.
Comparativ cu sfârșitul anului trecut creșterea datoriei externe totale pe termen scurt a fost de circa 3 mld. euro.
Cât de vulnerabilă este România
Hăncilă consideră că este mai bine ca statul să se împrumute cât se poate de mult din exterior, pentru a lăsa la dispoziția companiilor și în special a IMM-urilor resursele interne de finanțare.
Însă, în contextul amplificării volatilității piețelor externe din cauza crizei datoriilor suverane în zona euro și a retrogradării ratingului SUA, au apărut preocupări legate de vulnerabilitatea României.
Pe fondul turbulențelor internaționale, România poate asista la ieșiri mari de capital, în condițiile în care deținerile de titluri ale străinilor s-au majorat semnificativ în ultimul an.
La sfârșitul anului 2008 băncile nu aveau portofolii de titluri de stat suficiente și uniform distribuite, astfel că accesul la Lombard (facilitatea de credit a BNR) s-a făcut cu dificultate. În condițiile unor retrageri semnificative de valută din piață, banca centrală a fost nevoită să intervină în octombrie 2008 pentru a stopa un atac de panică, care ar fi afectat rezervele valutare.
Potrivit celor mai recente date disponibile, la sfârșitul lunii mai investitorii străini, în cea mai mare parte persoane juridice, aveau în portofolii titluri de stat românești denominate în lei în valoare de 10,6 mld. lei (aproximativ 2,5 mld. euro), dublu față de nivelul de la sfârșitul anului trecut și triplu față de septembrie 2010. Deținerile de titluri ale nerezidenților reprezentau în mai 17,4% din volumul existent pe piață.
Hăncilă apreciază totuși că România este mai puțin vulnerabilă decât alte state din UE, deoarece deținerile nerezidenților sunt destul de mici atât pe piața bursieră, cât și pe piața forex și a obligațiunilor de stat. În condițiile în care randamentele se vor menține la niveluri ridicate, nu vor exista probleme legate de rostogolirea datoriei.
Ponderea cea mai mare din datoria externă a statului continuă să o aibă datoria pe termen mediu și lung, care s-a majorat cu aproximativ 3 mld. euro în primul semestru, la 19,7 mld. euro.
Ce s-a întâmplat cu îndatorarea băncilor
Cea mai mare parte a datoriei externe pe termen scurt rămâne în contul băncilor, care în anii de boom aduceau fonduri de la băncile-mamă din străinătate pentru a finanța acordarea de credite pe plan local. Finanțările pe termen scurt erau preferate datorită costurilor foarte mici, ceea ce conferea un avantaj în lupta pentru cotă de piață.
Ponderea datoriilor băncilor în totalul datoriei externe pe termen scurt a coborât însă sub 50%.
La sfârșitul lunii iunie, instituțiile de credit aveau împrumuturi pe termen scurt – care reflectă în mare parte finanțări primite de la acționarii din străinătate – de 7,4 mld. de euro, în creștere cu 366 mil. euro față de decembrie 2010, și cu 640 mil. euro peste nivelul din primul trimestru.
Creșterea îndatorării pe termen scurt poate să apară inclusiv pe fondul reorientării unor surse atrase pe termen lung către scadențe mai scurte. În cazul finanțărilor pe termen mediu și lung atrase de bănci s-a înregistrat o scădere de circa 130 mil. euro comparativ cu finele lunii martie, în timp ce față de decembrie a fost o creștere de 405 mil. euro.
Datoria externă totală a băncilor a urcat în al doilea trimestru cu jumătate de miliard de euro, la 23,4 mld. euro.
Evoluția datoriei externe a băncilor este legată de evoluția creditării în România. Având în vedere așteptările relativ modeste pentru creșterea creditării în acest an, analiștii nu au anticipat un avans semnificativ al datoriei externe a băncilor.
Cum a evoluat îndatorarea companiilor
Datoriile externe pe termen scurt ale companiilor au urcat în iunie la 5,5 mld. euro, în creștere cu aproape 900 mil. euro, atât față de nivelul din primul trimestru, cât și comparativ cu cel de la sfârșitul anului 2010. Creșterea vine după ce în primul trimestru companiile și-au menținut aproape constante datoriile externe pe termen scurt la 4,6 mld. euro. Însă sumele atrase pe termen lung de firme au fost în scădere cu circa un miliard de euro față de decembrie 2010.
Datoriile externe totale ale companiilor totalizau la sfârșitul primului semestru 24,6 mld. euro, în creștere față de T1, dar în ușoară scădere față de anul trecut.