Numărul de bugetari a ajuns la 1,19 milioane la finele lunii iunie, fiind cu aproape 5.200 mai mic față de începutul anului și cu 205.000 mai puțin față de aprilie 2009, momentul încheierii primului acord cu FMI, potrivit datelor de la Ministerul de Finanțe.
Cea mai recentă rectificare bugetară aprobată de Guvern prevede 6,7% din PIB pentru cheltuielile cu salariile bugetarilor, semnificativ mai puțin decât înainte de criză, când se apropia de 10%.
Pe de altă parte, în continuare unu din patru angajați români lucrează la stat, având în vedere că numărul de salariați din economie este de doar 4,3 milioane de persoane, raportat la o populație ocupată de peste 9 milioane de persoane.
“Numărul de bugetari din administrația publică este mai redus față de cel din alte state dacă ne raportăm la numărul de locuitori sau la cât consumă din PIB fondul de salarii, însă este mult prea mare prin comparație cu persoanele care lucrează în mediul privat, adică față de plătitorii de taxe și impozite. Plăcinta bugetară este prea mică pentru a susține numărul de bugetari, pentru că sunt prea puțini contribuabili”, a spus Ionuț Dumitru, președintele Consiliului Fiscal.
În Polonia, spre exemplu, unu din cinci angajați lucrează în sectorul public, adică 3,5 milioane de persoane la un efectiv de 16 milioane de salariați.
Una dintre cele mai mari probleme în România o reprezintă în continuare numărul mare de angajați care lucrează la negru (peste 2,3 milioane de persoane, potrivit estimărilor făcute de Consiliul Fiscal) sau în zona “gri” a economiei (care primesc salariul minim pe economie pe contractul de muncă, restul fiind acordat sub alte forme de către angajator), ceea ce conduce la un nivel redus al volumului de contribuții încasate la buget.
În medie, în 2012 din sistemul bugetar au ieșit câte 866 de angajați pe lună, în timp ce în urmă cu doi ani din sistem ieșeau câte 8.400 de angajați pe lună, iar anul trecut dinamica era de 5.121 de bugetari ieșiți din sistem în fiecare lună. “Restructurarea” aparatului bugetar, făcută la cererea FMI, a fost de fapt un proces natural de înghețare a angajărilor care a presupus aplicarea regulii 1 la 7 – o angajare la șapte plecări.
“Nu se poate spune că a fost o restructurare, ci au fost plecările naturale ca urmare a aplicării regulii 1 la 7. Pe termen scurt, această abordare poate ajuta la reducerea facturii bugetare, însă pe termen mediu și lung trebuie găsite alte metode prin care să se gândească o strategie care să aibă în vedere și obiective calitative, mai ales că există discuții potrivit cărora s-ar dori renunțarea la această regulă”, a mai spus Ionuț Dumitru.
Scăderea cea mai mare a numărului de bugetari a fost făcută în timpul guvernului condus de Emil Boc, când peste 207.000 de angajați au ieșit de pe statele de plată ale statului din decembrie 2008 până în martie 2012. Plecările din sistem au continuat și în timpul guvernului condus de Mihai Răzvan Ungureanu, când un număr de 1.775 de posturi bugetare au fost reduse, în special din rândul instituțiilor finanțate din bugetele locale sau din venituri proprii.
“Nu a fost o restructurare bazată pe criterii de îmbunătățire calitativă în sistem, cât mai degrabă cantitativă, care a condus la reducerea facturii salariilor bugetarilor în cheltuielile statului. Regula de 1- 7 a fost una arbitrară, în continuare sunt anumite zone din sistem care sunt subdimensionate, cum este exemplul sectorului santiar, iar altele care au prea mulți angajați”, mai spune șeful Consiliului Fiscal.
Economiile totale pe care le-a făcut statul în ultimii trei ani și jumătate au fost de peste 4 miliarde de euro, la un salariu mediu brut de 2.000 de lei în sistemul bugetar.
Pentru a majora cheltuielile cu salariile bugetarilor pentru anul acesta cu 250 de milioane de euro la rectificarea bugetară, guvernul Ponta a redus bugetul de investiții cu 450 de milioane de euro, analiștii susținând că tăierea banilor de investiții are implicații negative pentru economie.
O analiză a ZF arată că trei sferturi din bugetarii “concediați” au ieșit din sistem prin pensionare, având în vedere că în fiecare an 160.000-170.000 de angajați sunt pensionați, majoritatea atingând limita de vârstă, iar ceilalți anticipat, potrivit datelor de la Casa de Pensii.
