Statul ar putea ramane printre cei mai mari actionari ai fondului Proprietatea, destinat despagubirii persoanelor abuziv deposedate de avere pe perioada regimului comunist, in cazul in care nivelul cererilor de despagubire nu se va ridica la valoarea activelor fondului.
Fondul urmeaza sa fie infiintat in cateva saptamani, spune Nicolae Ivan, secretar de stat in cadrul Ministerului de Finante. “In cazul in care cererile de despagubire nu acopera valoarea activelor fondului, statul va ramane actionar in cadrul Fondului”, spune Ivan.
In conditiile in care actionariatul fondului va fi foarte faramitat, statul ar putea avea in continuare un cuvant greu de spus in administrarea fondului.
“Sper ca in urmatoarele saptamani sa aveam hotararea de guvern privind infiintarea fondului”, spune Ivan. El a mai spus ca in cel mai bun caz statul va gasi o societate de management pentru fond pana in luna februarie a anului viitor, urmand ca listarea la Bursa a actiunilor sa aiba loc pana la mijlocul acestui an.
Fondul va fi constituit sub forma unei societati pe actiuni aflata initial integral in proprietatea statului. Activele cu care statul va contribui la fond, in special pachete minoritare de actiuni la diferite companii, sunt evaluate la 4,5 miliarde de euro. Ulterior, statul va ceda din actiunile sale celor carora trebuie sa le plateasca despagubiri.
Conform ultimelor date disponibile, la mijlocul lunii iulie, la aproximativ un an de la inceperea emisiunii, Ministerul de Finante emisese titluri in valoare de doar 91,2 milioane de euro, acestea fiind distribuite catre aproape 3.600 de persoane. Titluri de valoare urmeaza sa fie transformate in actiuni la Fondul Proprietatea.
Fondul Proprietatea va fi constituit din actiuni la circa 100 de societati, precum CEC, Petrom, Electrica, Distrigaz, RomTelecom, CFR, Tarom si Alro si din creantele Romaniei fata de 14 state.
Fondul ar urma sa primeasca si contravaloarea unui pachet de 4% din cele 61,8% pe care statul le va vinde la BCR.
La acestea se mai adauga, in proportie de 100%, creanta detinuta de statul roman la combinatul Krioirog din Ucraina, precum si creantele externe ale statului in relatia cu Sudan, Siria, Mozambic, Libia, Republica Guineea, Republica Centrafricana, Congo, Nigeria, Republica Democrata Congo, Somalia, Tanzania, Republica Democrata Coreeana, Cuba si Republica Mongolia.
vlad.nicolaescu@zf.ro