Sumele pe care Fiscul le are de recuperat de la contribuabilii
care nu și-au achitat la timp obligațiile fiscale sunt de zece ori
mai mari decât valoarea arieratelor acumulate, însă FMI insistă cu
precădere ca statul să-și achite propriile datorii pentru a nu
acționa ca o sursă suplimentară de blocaj financiar.
Companiile și persoanele fizice aveau la sfârșitul lunii iunie
datorii restante către bugetul general consolidat în valoare de
21,9 miliarde de lei (5,1 mld. euro), în timp ce arieratele către
contribuabili (din sectorul privat și public) mai mari de 90 de
zile se ridicau la 1,95 miliarde de lei (460 mil. euro) la
sfârșitul lunii iulie, potrivit datelor de la Agenția Națională de
Administrare Fiscală (ANAF), fiind de zece ori mai mici.
Statul se află ca atare într-o poziție de creditor net, deși
continuă să înregistreze și datorii substanțiale.
Astfel, la 31 iulie arieratele bugetelor locale depășeau un miliard
de lei, în timp ce întârzierile la plată către furnizori
înregistrate în contul bugetului de stat ajungeau la 787 de
milioane de lei.
Totodată, datoriile restante înregistrate în contul bugetelor de
asigurări sociale ajungeau la aproape 129 de milioane de lei.
Arieratele raportate de ANAF nu fac diferențierea între sectorul
privat și sectorul public.
Guvernul s-a angajat în acordul stand-by încheiat cu Fondul
Monetar Internațional (FMI) să reducă până la zero arieratele către
sectorul privat, dar la fiecare evaluare a acordului a cerut o nouă
derogare, nereușind să se încadreze în valorile trimestriale
asumate.
Luna trecută, șeful misiunii FMI de evaluare a acordului cu
România, Jeffrey Franks, declara că statul trebuie să plătească în
jur de 2 mld. lei în contul arieratelor acumulate și o nouă
derogare de la ținta datoriilor restante va putea fi solicitată
doar dacă vor exista eforturi “serioase” pentru rezolvarea
problemei.
Acumularea de arierate și tăierea fondurilor de investiții au fost
două dintre supapele folosite de Executiv pentru a se încadra în
ținta trimestrială de deficit bugetar negociată cu FMI. După
primele șase luni, deficitul bugetar a ajuns la 18,1 mld. lei,
adică 3,35% din PIB, fiind în limitele propuse, dar până la finalul
lui 2010 cheltuielile nu pot să depășească cu mai mult de 34,6
mil. lei veniturile.
Guvernul trebuie să facă însă un efort mai mare pentru a se încadra
în ținta de deficit bugetar, în condițiile în care FMI ar putea să
nu mai accepte o nouă derogare de la ținta privind arieratele,
forțând astfel Ministerul de Finanțe să accelereze plățile către
companii. Arieratele puteau fi folosite pentru a masca deficitul
bugetar real, în condițiile în care deși reprezintă datorii, din
punctul de vedere legislativ și al statisticilor nu sunt incluse în
această categorie. Statul se va confrunta cu o presiune
suplimentară dacă va fi nevoit să-și plătească arieratele, mai ales
în condițiile în care perspectivele privind veniturile la buget nu
se îmbunătățesc. Pe de altă parte, acumularea de arierate împiedică
revenirea economiei pentru că afectează fluxurile de lichidități
ale firmelor.
Guvernul s-ar putea afla într-o poziție mai confortabilă dacă ar
reuși să îmbunătățească colectarea veniturilor la bugetul de stat,
având în vedere miliardele de euro pe care Fiscul le are de
recuperat de la contribuabili. Totuși, cele mai mari datorii către
bugetul de stat nu sunt înregistrate de firmele private, ci chiar
de către companiile de stat care generează an de an pierderi
uriașe.
Cel mai mare datornic către bugetul de stat era la jumătatea anului
Compania Națională a Huilei, care avea de plătit peste 1,8 miliarde
de lei, potrivit statisticilor Agenției Naționale de Administrare
Fiscală (ANAF). Alte trei companii aflate sub umbrela CFR
acumulează datorii restante către bugetul general consolidat de
aproape 970 de milioane de lei.
De cealaltă parte, statul înregistra cele mai mari datorii restante
către companiile farmaceutice. Ministrul sănătății Cseke Atilla a
promis luna trecută că datoriile acumulate de spitale până la 30
iunie vor fi plătite în condițiile în care Ministerul a primit la
rectificarea bugetară 2,81 miliarde de lei (peste 600 mil. euro).
Până la jumătatea anului spitalele acumulaseră arierate de 859 de
milioane de lei (204 mil. euro).