Sumele pe care Fiscul le are de recuperat de la contribuabilii care nu și-au achitat la timp obligațiile fiscale sunt de zece ori mai mari decât valoarea arieratelor acumulate, însă FMI insistă cu precădere ca statul să-și achite propriile datorii pentru a nu acționa ca o sursă suplimentară de blocaj financiar.

Companiile și persoanele fizice aveau la sfârșitul lunii iunie datorii restante către bugetul general consolidat în valoare de 21,9 miliarde de lei (5,1 mld. euro), în timp ce arieratele către contribuabili (din sectorul privat și public) mai mari de 90 de zile se ridicau la 1,95 miliarde de lei (460 mil. euro) la sfârșitul lunii iulie, potrivit datelor de la Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF), fiind de zece ori mai mici.

Statul se află ca atare într-o poziție de creditor net, deși continuă să înregistreze și datorii substanțiale.
Astfel, la 31 iulie arieratele bugetelor locale depășeau un miliard de lei, în timp ce întârzierile la plată către furnizori înregistrate în contul bugetului de stat ajungeau la 787 de milioane de lei.
Totodată, datoriile restante înregistrate în contul bugetelor de asigurări sociale ajungeau la aproape 129 de milioane de lei. Arieratele raportate de ANAF nu fac diferențierea între sectorul privat și sectorul public.

Guvernul s-a angajat în acordul stand-by încheiat cu Fondul Monetar Internațional (FMI) să reducă până la zero arieratele către sectorul privat, dar la fiecare evaluare a acordului a cerut o nouă derogare, nereușind să se încadreze în valorile trimestriale asumate.
Luna trecută, șeful misiunii FMI de evaluare a acordului cu România, Jeffrey Franks, declara că statul trebuie să plătească în jur de 2 mld. lei în contul arieratelor acumulate și o nouă derogare de la ținta datoriilor restante va putea fi solicitată doar dacă vor exista eforturi “serioase” pentru rezolvarea problemei.
Acumularea de arierate și tăierea fondurilor de investiții au fost două dintre supapele folosite de Executiv pentru a se încadra în ținta trimestrială de deficit bugetar negociată cu FMI. După primele șase luni, deficitul bugetar a ajuns la 18,1 mld. lei, adică 3,35% din PIB, fiind în limitele propuse, dar până la finalul lui 2010 cheltuielile nu pot să depă­șească cu mai mult de 34,6 mil. lei veniturile.

Guvernul trebuie să facă însă un efort mai mare pentru a se încadra în ținta de deficit bugetar, în condițiile în care FMI ar putea să nu mai accepte o nouă derogare de la ținta privind arieratele, forțând astfel Ministerul de Finanțe să accelereze plățile către companii. Arieratele puteau fi folosite pentru a masca deficitul bugetar real, în condițiile în care deși reprezintă datorii, din punctul de vedere legislativ și al statisticilor nu sunt incluse în această categorie. Statul se va confrunta cu o presiune suplimentară dacă va fi nevoit să-și plătească arieratele, mai ales în condițiile în care perspectivele privind veniturile la buget nu se îmbunătățesc. Pe de altă parte, acumularea de arierate împiedică revenirea economiei pentru că afectează fluxurile de lichidități ale firmelor.
Guvernul s-ar putea afla într-o poziție mai confortabilă dacă ar reuși să îmbunătățească colectarea veniturilor la bugetul de stat, având în vedere miliardele de euro pe care Fiscul le are de recuperat de la contribuabili. Totuși, cele mai mari datorii către bugetul de stat nu sunt înregistrate de firmele private, ci chiar de către companiile de stat care generează an de an pierderi uriașe.

Cel mai mare datornic către bugetul de stat era la jumătatea anului Compania Națională a Huilei, care avea de plătit peste 1,8 miliarde de lei, potrivit statisticilor Agenției Naționale de Administrare Fiscală (ANAF). Alte trei companii aflate sub umbrela CFR acumulează datorii restante către bugetul general consolidat de aproape 970 de milioane de lei.
De cealaltă parte, statul înregistra cele mai mari datorii restante către companiile farmaceutice. Ministrul sănătății Cseke Atilla a promis luna trecută că datoriile acumulate de spitale până la 30 iunie vor fi plătite în condițiile în care Ministerul a primit la rectificarea bugetară 2,81 miliarde de lei (peste 600 mil. euro). Până la jumătatea anului spitalele acumulaseră arierate de 859 de milioane de lei (204 mil. euro).