Daca administratia publica ar fi privita ca o afacere, atunci firma Guvernul Romaniei SA este o intreprindere cu o cifra de afaceri in crestere si creditori indulgenti, pentru ca are in continuare cheltuieli mai mari decat venituri. In 2003, Guvernul va avea venituri la bugetul de stat de 6,4 miliarde $, cu 18% mai mult ca anul acesta, dar va cheltui 7,8 miliarde $, cu 10% mai mult ca in 2002.
Politica fiscala promovata prin proiectul de buget in 2003 va urmari, in primul rand, reducerea treptata a presiunii fiscale, afirma Ministerul Finantelor Publice in Raportul asupra Proiectului bugetului de stat. Insa aceasa afirmatie e slab sustinuta de prevederile concrete.
Se va reduce doar contributia la asigurari sociale, cu 5% (distribuita aproximativ egal intre angajat si angajator), dar aceasta contributie oricum nu reprezenta o taxa sau un impozit, ci doar bani ai contribuabilor administrati intr-un sistem de asigurare de Guvern. Apoi, va mai scadea cu 1% taxa de dezvoltare cuprinsa in tariful energie electrice. Dar aceste masuri de relaxare vor fi “compensate” de alte prevederi.
“Avand in vedere cresterea cotei impozitului pe profit pentru exportatori (de la 5 la 6%-n.red.) si inmultirea categoriilor de cheltuieli nedeductibile din impozitul pe profit, conform noii Legi a impozitului pe profit cred ca se poate aprecia ca politica fiscala va fi mai aspra pentru firme in 2003”, afirma un consultant dintr-o companie de audit financiar si consultanta din BIG 4.
In plus, si accizele vor fi mai mari anul acesta, astfel incat Guvernul estimeaza ca va strange in 2003 1,2 miliarde $ din aceasta sursa, cu 70 milioane $ mai mult.
Dealtfel, Guvernul estimeaza ca va strange din impozite indirecte 4,6 miliarde $, cu 900 de milioane $ mai mult ca in 2002, pe cand veniturile din impozitele directe sunt prevazute ca vor fi de 1,35 miliarde $, in usoara scadere.
La capitolul cheltuieli, se observa ca posibila integrare in NATO impune investitii mari in aparare- peste 10% din cheltuielile bugetului de stat vor fin alocate pentru Armata in 2003, adica 852 milioane $, cu aproape 130 milioane $ mai mult ca anul acesta.
Insa cea mai mare crestere o vor avea anul aceasta cheltuielile alocate industriei- de la 251 la peste 400 milioane $.
De asemnea, sanatatea se inscrie in linie cu cresterea generala a cheltuielilor bugetare, dar invatamantul nu: cheltuielile alocate pentru acest capitol -de 411 milioane $- vor fi mai mari cu doar 7% fata de anul acesta, fata de o crestere generala a cheltuielilor cu 10%.
Bani mai multi la infrastructura, dar si subventii mai mari
Agricultura ar urma sa aiba la dispozitie 378 milioane $, din care subventiile la preturi si tarife acordate producatorilor agricoli vor fi mai mari cu 15 milioane $ fata de anul trecut, ajungand la 73 milioane $. Restul banilor merg in prime pentru producatori agricoli (20 milioane $, in scadere fata de anul trecut), si transferuri pentru sprijinirea productiei. Aici se inregistreaza de altfel cea mai mare crestere- de la 87 la 138 milioane $.
Cu 600 mil. $ mai mult la subventii
Anul viitor ar urma sa creasca foarte mult cheltuielile pentru Actiuni Economice. Sub aceasta umbrela, destul de vaga, care cuprinde si cheltuieli pentru protectie sociala a minerilor (21 milioane $, la fel ca anul trecut), si pentru sustinerea CFR Calatori (127 milioane $), se ascund de fapt subventiile pentru intreprinderile de stat care altfel nu pot supravietui. Intreg acest capitol este mai mare decat sanatatea, invatamantul si agricultura la un loc: 1,9 miliarde $, cu 600 de milioane $ mai mult ca anul acesta.
Bani pentru infrastructura
Infrastructura este bine reprezentata anul acesta in buget: 260 milioane $ in plus pentru Transporturi si comunicatii, care vor avea la dispozitie 813 milioane $.
Firmele de constructii au pentru ce se lupta in licitatii: pentru Drumuri si Poduri vor fi alocati 161,9 milioane $, este adevarat, in usoara scadere fata de anul trecut, dar in aceasta zona a bugetului a fost introdus un capitol nou: “Transferuri in bugetele locale pentru strazile din perimetrele unde se amenajeaza noin locuinte”, pentru care au fost alocati 71 milioane $.
Guvernul incearca sa compenseze efectul cresterii impozitului pe profit pentru exportatori prin stimularea exporturilor prin subventii, care vor creste cu 50%, la 55 milioane $, fata de 30 mil. $ bugetul pentru 2002.
Fondul de garantare a creditelor pentru Intreprinderi Mici si Mijlocii, infiintat chiar anul acesta, va primi 5,2 milioane $, iar pentru Promovarea si dezvoltarea turismului vor fi acordate 5,2 milioane $, cu un milion $ mai mult ca anul trecut.
Guvernul stapan doar jumatate din bani
Bugetul de stat reprezinta sub jumatate din bugetul “mare”, adica cel consolidat, unde intra si bugetul asigurarilor sociale de stat, bugetele locale sau fondul de somaj. Veniturile bugetului consolidat sunt estimate la 15,1 miliuarde $, adica 30,1 % din produsul intern brut de anul viitor. Cheltuielile “mari” sunt de 16,41 miliarde $, adica 32,7% din PIB.