Noul contract pe care îl pot câștiga head-hunterii care recrutează manageri “privați” la companiile din subordinea Ministerul Economiei are o valoare maximă de 500.000 de euro. Ministerul a cheltuit deja o sumă similară pentru acest proiect fără a obține niciun rezultat.
Cu câteva zile înainte de plecarea reprezentanților FMI din România, Minis terul Economiei a reluat licitația pentru proiectul de introducere a managemen tului privat la companiile de stat.
Ministerul a impus însă, din nou, câteva condiții restrictive care în urmă cu câteva luni au condus la “blocarea” proiectului. Astfel, caietul de sarcini pe care head-hunterii trebuie să-l depună în cinci zile pentru licitație cuprinde condiții precum o garanție de 18.000 de euro, un număr cât mai mare de manageri recrutați în cadrul unor companii din Europa, SUA și Canada sau existența unui birou local.
Ministerul Economiei încearcă de mai bine de un an să-și aleagă head-hunterii meniți să recruteze manageri din privat pentru companii precum Romgaz, Transgaz sau chiar Hidroelectrica. Head-hunterii privesc însă cu scepticism acest proiect. “Încă nu ne-am înscris la licitație, dar analizăm caietul de sarcini și așteptăm răspuns din partea casei de avocatură cu care colaborăm, pentru că sunt multe aspecte legale de luat în calcul. Deși la începutul acestui proiect am fost destul de sceptică și am zis că voi participa la licitație doar când am să văd o plasare reușită, m-am hotărât până la urmă să intru în proiect și văd ce ne oprește să avem acest rezultat. Semnale pozitive nu sunt, dar încă sper că proiectul va ajunge acolo unde trebuie, având în vedere că și alte țări au avut plasări chiar dezastruoase până să aducă oameni care să schimbe «fața» companiilor”, spune Oana Ciornei, managing partner al firmei de executive search Amrop România.
Ministerul caută manageri privați la 39 de companii de stat din subordine, care au avut afaceri cumulate de peste 4,75 de miliarde de euro anul trecut. Printre companiile pentru care se caută manageri se numără Romgaz, Transgaz, Oltchim, Hidroelectrica sau Nuclearelectrica.
Una dintre problemele cu care se confruntă firmele de recrutare este garanția solicitată de minister, în valoare de 18.000 de euro. “Cred că garanția aceasta este rezonabilă pentru primii zece jucători din executive search la nivel mondial, însă noi nu suntem acolo. Pentru acele firme 18.000 de euro sunt bani de buzunar, însă pentru o firmă mai mică, ce funcționează ca sistem antreprenorial, este o sumă destul de mare. Sincer, dacă aș dispune de acești bani, aș alege să plătesc oamenii din companie, să fac team-buildinguri, să investesc în dezvoltarea lor, nu în această licitație”, spune Sorin Roibu, managing partner al firmei de executive search și consultanță în HR Arthur Hunt, care exclude orice posibilitate de a participa la a doua “tentativă” a Ministerului Economiei de a aduce manageri “privați” la companii de stat. El mai precizează că blocarea proiectului și gestionarea proiectului de către minister l-au făcut să își piardă total interesul pentru subiectul “CEO la stat”.
Oana Ciornei de la Amrop spune că garanția cerută pentru participarea la noua licitație este o metodă bună de a crește competitivitatea în rândul firmelor de executive search care vor să aplice pentru proiect, însă punctele care se acordă în plus firmelor cu sediul în România și factorul de decizie “cine dă mai puțin” ar putea duce la o selecție mai mult locală a head-hunterilor.
“Dacă înainte se ținea cont de cifra de afaceri a unei firme, acum ministerul nu targetează nici primii 20 de jucători de pe această piață, or, criteriul «care dă mai puțin» nu garantează calitatea. Sigur, proiectul este posibil să elimine companiile mai micuțe pentru care garanția este mare, dar și companii care activează la nivel mondial, pentru că nu au birou în România. De aceea spun că mai trebuie să ne gândim și să analizăm toate aspectele acestui proiect. Cu toate acestea, caietul de sarcini de acum este cel mai aproape de realitate”, explică Oana Ciornei.
Din documentele publicate pe site-ul Ministerului Economiei mai reiese faptul că headhunterii trebuie să semneze un contract-cadru în care vor fi incluse maxim cinci firme de executive search, pentru ca apoi să se organizeze o altă licitație pentru fiecare companie de stat.
“Cred că aici putem vorbi despre un minus al proiectului. Ideea de a face un contract-cadru cu mai multe companii elimină termenul de competiție, nu este concurențial, pentru că nicio firmă mare de executive search nu are cum să încheie un parteneriat cu un competitor. În plus, dacă se vor acorda șanse mai mari firmelor care au birou pe plan local, este posibil ca un jucător foarte mic, care are doar doi consultanți și niciun proiect să ia tot, doar pentru simplu fapt că este localizat în România și va avea un preț mai mic”, explică Ciornei. Ea mai spune că, dacă proiectul ar fi presupus alegerea head-hunterilor în funcție de competențele și prestațiile pe care le-au avut într-o anumită industrie în care activează companiile de stat “scoase la licitație”, ar fi existat mai puține semne de întrebare cu privire la depunerea dosarelor de către firmele de executive search.
Istoria proiectului “CEO la stat”
Proiectul “CEO la stat” de la Ministerul Economiei a fost sistat în primăvara acestui an, iar câteva luni mai târziu, Hidroelectrica – prima companie pentru care s-a licitat – a intrat în insolvență. Totuși, firma cu activități în domeniul resurselor umane Adecco a continuat interviurile de recrutare pentru boardul companiei, iar reprezentanții firmei internaționale de executive search Egon Zehnder au primit 200.000 de euro pentru a recruta CEO pentru Hidroelectrica. Reprezentanții ministerului au spus însă că nu se puteau numi manageri privați la Hidroelectrica atâta timp cât compania era în insolvență, pentru că nu aveau dreptul să ia decizii în această perioadă. Totuși, specialiștii spun că ei ar fi putut participa la luarea deciziilor de restructurare a companiei și totodată să cunoască procedurile din companie înainte să primească mandatele.
Primul contract în cadrul acestui proiect a fost semnat în toamna anului trecut, când Ministerul Economiei a declarat câștigătoare compania de executive search Pedersen & Partners și subcontractorii săi, Roland Berger Strategy Consultants și avocații de la Nestor Nestor Diculescu Kingston Petersen (NNDKP) pentru managementul proiectului “CEO la stat”. Acest consorțiu trebuia să realizeze caietele de sarcini pentru firmele de executive search care vor recruta viitorii CEO “privați”, însă ministerul a decis să înceteze contractul pe 31 mai, după ce le-au plătit 100.000 de euro.
Proiectul “CEO privat la stat” a fost cerut de FMI, iar primul manager privat a fost instalat recent la Tarom, operatorul aerian de stat din subordinea Ministerului Transporturilor, unde a fost numit în funcție executivul belgian Christian Edouard Heinzmann, cu experiență de 25 de ani în industria aviatică și fost președinte al Luxair, compania de stat a Luxemburgului.
Se aleg manageri “privați” și la Loteria Română
Firma Quest Advisors va selecta managementul privat la Compania Națională Loteria Română, fiind desemnat câștigătorul licitației al cărei criteriu principal de selecție a fost prețul cel mai mic, potrivit unor surse din piață. Oferta companiei a fost în valoare de puțin peste 10.000 de euro pentru recrutarea de candidați pentru pozițiile de director general, a unui director economic și a trei administratori. Termenul de depunere a ofertelor a fost 26 octombrie, iar deschiderea ofertelor s-a realizat în 31 octombrie.
La selecție au participat doi ofertanți: Fast Forward Solution (Amrop) și Quest Advisors, care pe partea juridică are subcontractant casa de avocatură Boștină și Asociații. Quest Advisors, specializată în management interimar, este deținută de Vasile Luțai, Loredana Serfezi și Andreea Acalovschi. Ovidiu Tempea