Ministerul Sănătății va începe la 1 octombrie aplicarea în industria medicamentelor a unei taxe extrem de controversate, clawback, care a apărut pentru prima dată în legislație în 2009, dar care nu și-a produs încă efectele din cauza unor neclarități legislative.
Prin clawback statul va taxa producătorii de medicamente pentru orice creștere a consumului peste nivelul aprobat prin bugetul de la începutul anului. În acest fel, statul renunță să mai deconteze depășirile de buget cu medicamente gratuite și compensate, care au loc în fiecare an și care solicită rectificări bugetare.
În prezent nu există niciun plafon care să asigure încadrarea consumului de medicamente în anumite limite, astel că statul decontează teoretic orice depășire de buget.
Taxa va fi de fapt un procent care se va aplica tuturor companiilor care au în portofolii medicamente incluse pe listele de gratuite și compensate. Plecând de la diferența dintre bugetul consumat și cel stabilit, statul va calcula trimestrial un procent ce se va aplica cifrei de afaceri generate de produsele compensate.
Indiferent de evoluția vânzărilor, toate companiile vor plăti această taxă. Concret, dacă un producător va avea o scădere a vânzărilor într-o anumită perioadă, el va fi taxat cu același procent cu care sunt taxați producătorii care au crescut. În aceste condiții, cei mai avantajați devin producătorii care au creșteri mult mai mari decât piața.
“Pentru piață este evident că de acum creșterile vor fi mult mai legate de alocările bugetare decât de cererea reală, deci așteptările sunt să avem o reașezare a cotelor de piață și creșteri marginale la nivel de o singură cifră”, este de părere Dragoș Dinu, partener al firmei de consultanță specializate pe industria de sănătate Link Resource.
Clawback, varianta “n”
Ultima variantă anunțată de Ministerul Sănătății modifică întreaga legislație din prezent care definește clawback-ul ca o taxă de 5-11% aplicabilă vânzărilor totale ale producătorilor de medicamente. Legislația era însă neclară deoarece nu se înțelegea cine trebuia să plătească această taxă: producătorii, distribuitorii sau farmaciile, astfel că doar câteva firme au plătit. Anul trecut din clawback s-au strâns 30 mil. lei, mult sub obiectivul de 600 mil. lei.
“Mecanismul pe care îl propunem are mai mult efect reglator, controlează depășirea bugetelor. De exemplu, în ultimul an, în domeniul oncologiei creșterea consumului de medicamente oncologice este de 20%, în timp ce morbiditatea a crescut cu 8%”, a spus Ritli Ladislau, ministrul sănătății.
Noua variantă a taxei de clawback a venit ca un trăsnet în industria farma în condițiile în care anterior se luau în calcul alte variante. În prima sa conferință de presă, Ritli Ladislau, care și-a început mandatul în luna august, anunța că dorește implementarea taxei de clawback, fără să precizeze forma acesteia dar vorbea în premieră și de o taxă de payback. Ministrul anunța că are pe masă mai multe variante ale taxei iar ulterior în piață au circulat de asemenea mi multe variante.
« Companiile au fost pregătite pentru acest moment și au provizionat în ultimii doi ani sumele ce reieșeau din diferitele variante neimplementate efectiv ale sistemului clawback așa ca este de așteptat să îți fi gândit și strategia în avans », a mai spus Dragoș Dinu.
Pe de altă parte, producătorii de medicamente au respins toate formulele de clawback propuse de autorități.
În legătură cu varianta care se va implementa de la 1 octombrie, companiile membre ARPIM (Asociația Română a Producătorilor Internaționali de Medicamente) sunt de părere că vine într-un moment dificil în care « producătorii de medicamente susțin într-o foarte mare măsură, funcționarea sistemului de sanatate”.
“Industria de medicamente nu poate susține taxa aprobată ieri de către Guvernul României, care prevede că diferența dintre bugetul alocat de autorități și consumul de medicamente să fie suportată 100% de producătorii de medicamente: anul trecut, de exemplu, a fost alocată o suma pentru consumul de medicamente cu peste 1 miliard de lei mai mică decât necesarul real de medicamente”.
Potrivit datelor existente pe site-ul Casei Naționale a Asigurărilor de Sănătate, bugetul alocat pentru medicamentele compensate (inclusiv materiale și dispozitive) este anul acesta de 5,2 mld. lei (1,2 mld. euro). În 2010, suma era de 5,5 mld. lei (1,3 mld. euro) iar în 2009 era de 4,3 mld. lei (1,01 mld. lei). Spre comprație, în 2000 sumele chletuite erau de peste 500 mil. lei.