Datoria publică a crescut în primul trimestru cu 5 mld. lei (1,22 mld.euro), ajungând la sfârșitul lunii martie la un nou maxim istoric de 198,9 mld. lei (48 mld. euro), potrivit datelor Ministerului Finanțelor.
Evoluția a fost influențată și de încasarea în ultima parte a lunii martie a celei de-a patra tranșe din împrumutul de la Comisia Europeană, de 1,2 mld. euro.
După ce în ianuarie datoria publică scăzuse cu 3,5 mld. lei, în februarie s-a reluat trendul ascendent, iar ritmul de creștere s-a accentuat în martie, când ponderea datoriei în PIB a ajuns la 36,7%.
Analiștii au avertizat de mai multe ori că structura datoriei României are un profil nefavorabil al scadențelor, având în vedere ponderea mare a împrumuturilor pe termen scurt, de sub 1 an.
“Atât timp cât reușim să menținem datoria publică sub control, în jur de 40% din PIB, este bine. În ceea ce privește problema legată de ponderea mare a datoriei pe termen scurt, cred că odată ce va începe programul MTN de obligațiuni pe piețele externe, situația se va îmbunătăți. Ai nevoie de volume foarte mari și de termene foarte lungi ca să poți să modifici structura datoriei”, a comentat Lucian Anghel, economistul-șef al BCR.
Necesarul de finanțare rămâne ridicat în acest an, nivelul estimat de analiști fiind de aproximativ 20 mld. euro. Statul trebuie să finanțeze în acest an un deficit bugetar de 4,4% din PIB, reprezentând circa 24 mld. lei (circa 6 mld. euro), și să refinanțeze titlurile scadente. În iulie, Finanțele au un vârf de plată de aproximativ 2,4 mld. euro, în condițiile în care ajung la scadență două împrumuturi în euro contractate de la băncile locale în 2009 și 2010.
Finanțele anticipează o creștere a serviciului datoriei publice guvernamentale în acest an la 62,5 mld. lei (circa 15 mld. euro), din care 51,4 mil. lei reprezintă rate de capital, iar diferența dobânzi.
Analizând structura datoriei publice pe valute, se observă că în martie cea mai mare parte este în lei și euro, cu ponderi de 46,5%, respectiv 43% din total.
Pe tipuri de instrumente, împrumuturile de stat (de la CE, FMI și alte instituții financiare internaționale) au o pondere de 39,9% din datoria publică totală, obligațiunile – 19,9%, iar certificatele de trezorerie – 18,5%. Eurobondurile dețin doar 5,38% din total.
Anul trecut datoria publică a crescut într-un ritm rapid de 32%, în condițiile în care statul s-a împrumutat masiv și a ajuns la 194 mld. lei. Practic, datoria publică a crescut de la 35 la 46 mld. euro în 2010, adică cu 1 mld. euro pe lună.